Cum a ajuns argintul mai cautat decat aurul: AI, tehnologiile verzi si restrictiile Chinei

Intr-un moment in care cererea globala pentru argint explodeaza datorita utilizarilor sale in centre de date pentru AI, semiconductori, panouri solare, vehicule electrice si infrastructura energetica, China a decis limitarea exporturilor prin reclasificarea argintului ca material strategic, pentru care se aplica un regim de reglementare mai strict.

In timp ce marile companii tehnologice precum Amazon, Microsoft, Google, Meta, OpenAI si Oracle anunta investitii de circa 3.000 de miliarde de dolari in infrastructura digitala pentru perioada 2026-2030, restrictiile de export introduse de China reduc argintul disponibil pe piata internationala, pun presiune pe lanturile de aprovizionare si imping pretul la niveluri record, transformand argintul intr-un metal chiar mai cautat decat aurul, atat din perspectiva industriala, cat si investitionala.

Argintul: de la metal pretios la resursa strategica pentru tehnologie si energie

Argintul este cel mai bun conductor electric dintre toate metalele, motiv pentru care a devenit esential pentru tehnologia moderna. Este folosit in electronice, semiconductori, panouri solare, echipamente pentru energie regenerabila si, tot mai mult, in infrastructura necesara inteligentei artificiale si centrelor de date.

Conform raportului „Silver – The Next Generation Metal” publicat de Silver Institute, utilizarea argintului in zona AI va continua sa creasca, de la centre de date pana la semiconductori, senzori si echipamente inteligente integrate in retelele de infrastructura digitala. Astfel, pe masura ce creste capacitatea de calcul si numarul centrelor de date, creste si consumul de argint.

Rolul argintului nu se opreste la AI. In panourile solare fotovoltaice, argintul este folosit sub forma de pasta conductiva, fiind esential pentru conversia eficienta a luminii in energie electrica. In industria auto, in special in zona vehiculelor electrice, consumul de argint este mai ridicat decat in cazul masinilor clasice, din cauza numarului mai mare de componente electronice, a sistemelor de baterii si a infrastructurii de incarcare.

Toate aceste utilizari – AI, centre de date, energie solara, vehicule electrice, electronice avansate – au transformat argintul dintr-un metal asociat in principal cu bijuterii si investitii intr-o resursa strategica pentru economia secolului XXI.

Crestere spectaculoasa a pretului argintului

Dezechilibrul dintre cererea in crestere si oferta limitata s-a vazut clar in evolutia pretului. Doar in 2025, argintul a inregistrat o crestere de aproximativ 150%, ajungand la niveluri record pe pietele spot si futures. De la 29 de dolari pe uncie la sfarsitul lui 2024, pretul argintului a urcat la peste 80 de dolari pe uncie in ultimele zile din 2025, inchizand anul in apropierea nivelului de 72 de dolari.

Intre timp, pretul a atins un nou record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar tot mai multi analisti se asteapta ca sa depaseasca 100 de dolari in 2026.

Argintul a depasit astfel performanta aurului, al carui pret a crescut cu circa 65% in 2025, si si-a consolidat pozitia de metal industrial strategic, pe langa rolul sau traditional de activ-refugiu. Iar aceste cresteri nu au fost doar rezultatul speculatiilor financiare. Ele reflecta, in mare parte, o cerere reala din industrie pentru aplicatii critice in tehnologie, energie si infrastructura.

Restrictiile de export din China si efectele asupra pietei globale

Pe fondul cererii ridicate, la 1 ianuarie 2026, China a introdus un sistem nou de restrictionare a exporturilor de argint, bazat pe licentiere stricta. Mai exact, China a reclasificat argintul din categoria metalelor industriale comune in categoria materialelor strategice, pentru care se aplica un regim de reglementare mai strict, similar cu utilizat in cazul metalelor rare.

Asta inseamna ca mai putin argint ajunge pe pietele internationale, autoritatile de la Beijing dorind sa protejeze consumul intern pentru industrii considerate strategice: energie, tehnologie si AI. Cum China este unul dintre cei mai importanti furnizori globali de metale industriale, limitarea exporturilor poate crea un „supply squeeze” – o presiune accentuata pe partea de oferta pe pietele externe. In practica, acest lucru se traduce prin preturi mai mari, volatilitate crescuta si riscuri suplimentare pentru companiile care depind de argint.

Politica adoptata seamana cu modul in care sunt gestionate metalele rare, unde controlul exporturilor a fost folosit pentru protejarea avantajelor competitive ale Chinei. In cazul argintului, restrictiile nu afecteaza doar fluxurile comerciale, ci pot schimba si planurile de investitii ale companiilor industriale si tehnologice din SUA, Europa si alte regiuni, care vor fi nevoite sa caute surse alternative sau sa investeasca in capacitati proprii de productie si reciclare.

Pentru a ilustra modul de control, Ministerul Comertului din China (MOFCOM) a publicat la sfarsitul lui 2025 o lista cu 44 de companii autorizate sa exporte argint in perioada 2026–2027. Aceste companii sunt selectate pe baza unor criterii stricte: capacitate anuala de productie semnificativa, istoric de export si conformitate cu standarde de calitate si cerinte financiare. Fata de anul precedent, numarul exportatorilor autorizati a crescut de la 42 la 44, insa regimul de licentiere ramane strict, ceea ce permite statului sa controleze atent volumele care ies din tara.

Impactul asupra AI si infrastructurii digitale

Pe termen scurt, cresterea pretului argintului si restrictiile de export ale Chinei vor avea probabil un impact limitat asupra sectorului AI. Contractele pe termen scurt, stocurile deja existente si flexibilitatea unor furnizori pot atenua efectele in primele luni.

Cu toate acestea, pe termen mediu si lung, evolutia pretului argintului si incertitudinea legata de disponibilitate pot incepe sa se simta tot mai clar. Companiile care dezvolta centre de date, echipamente pentru AI, infrastructura energetica sau vehicule electrice vor trebui sa isi revizuiasca strategiile: sa gestioneze mai atent riscurile de aprovizionare, sa analizeze oportunitatea constituirii de stocuri, sa caute alternative tehnologice sau materiale in anumite aplicatii.

Intr-un context in care cererea pentru centre de date si solutii bazate pe AI creste accelerat, fluctuatiile de pret la argint pot afecta nu doar marjele de profit, ci si ritmul de dezvoltare si scalarea proiectelor tehnologice.

Astfel, argintul a iesit clar din umbra aurului si s-a impus ca unul dintre metalele-cheie ale noii economii – un material industrial critic, aflat la intersectia dintre AI, energie si geopolitica.