Uniunea Europeana (UE) a facut un pas decisiv in lupta impotriva spalarii banilor si finantarii terorismului prin adoptarea Regulamentului de instituire a Autoritatii Europene pentru Combaterea Spalarii Banilor si a Finantarii Terorismului (AMLA). Astfel, de la finalul anului 2025, aceasta institutie trebuie sa devina piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, avand ca sarcina coordonarea eforturilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului care, pana acum, erau fragmentate si, astfel, supuse riscului unor vulnerabilitatilor sistemice generate de aplicarea neunitara de catre statele membre a legislatiei europene in domeniu. Ce schimbari sunt asteptate in Romania?
Prin infiintarea AMLA, UE urmareste armonizarea supravegherii si eliminarea diferentelor care pana acum puteau fi exploatate de retele infractionale si de cei care cauta jurisdictii mai permisive. Obiectivul Regulamentului (UE) 2024/1620 este ca AMLA sa dispuna pe deplin de competente si atributii legate de supravegherea directa si indirecta si supervizarea tuturor entitatilor care vor intra sub controlul sau, fie ca vorbim de autoritati publice sau actori privati (institutii financiare, dar nu numai).
Principalele competente ale AMLA
Regulamentul ii confera AMLA competente directe si indirecte, in mod diferentiat in functie de tipologia entitatilor cu care va interactiona.
In linii generale, autoritatea va avea competente de monitorizare, analiza si evaluare a riscurilor atat din piata interna, cat si din tarile terte.
Totodata, AMLA va supraveghea direct „entitatile obligate selectate”, care vor fi catalogate ca atare in urma unui proces care trebuie demarat pana la 1 iulie 2027. In principiu, vor fi selectate institutiile de credit, institutiile financiare ori grupurile de institutii de credit ori institutii financiare considerate de risc ridicat si care opereaza in cel putin sase state membre, fie prin intermediul unor sedii, fie in temeiul libertatii de a presta servicii pe piata UE, indiferent daca activitatile se desfasoara prin intermediul infrastructurii de pe teritoriul in cauza sau de la distanta. AMLA va evalua conformitatea acestora si, daca va constata neconcordante, va putea aplica masuri administrative, pornind de la recomandari pentru remedierea situatiei, dispozitii de conformare (inclusiv aplicarea unor masuri de corectie specifice), declaratii publice in care se mentioneaza persoana fizica sau juridica si natura incalcarii reglementarilor, si ajungand la impunerea de modificari ale structurii de guvernanta ori suspendarea autorizarii entitatii in cauza. Cu titlu exceptional, AMLA va putea superviza in mod direct si alte categorii de entitati, la solicitarea supraveghetorilor financiari din statele membre.
De asemenea, autoritatea va avea competente de supraveghere indirecta, ceea ce inseamna ca va putea cere autoritatilor de supraveghere sa actioneze atunci cand considera necesar si va putea emite instructiuni cu privire la masurile ce trebuie luate. Mai mult, AMLA va realiza evaluari periodice inclusiv asupra activitatii supraveghetorilor nefinanciari, respectiv va analiza caracterul adecvat al competentelor si al resurselor financiare, umane si tehnice, gradul de independenta si cadrul de guvernanta si standardele profesionale ale acestora, dar si aplicarea celor mai bune practici in materie.
In plus, AMLA va avea atributii de coordonare si suport, in relatia cu autoritatile nationale, pentru a uniformiza standardele de supraveghere si pentru a dezvolta metodologii comune de evaluare a riscurilor. In acest sens, in cooperare cu autoritatile de supraveghere din statele membre, AMLA va elabora si mentine o metodologie actualizata si armonizata de supraveghere, care detaliaza abordarea pe baza de riscuri a supravegherii entitatilor obligate din Uniunea Europeana.
Noua autoritate va avea si rolul de a facilita schimbul de informatii intre entitatile obligate, supraveghetori, autoritati de supraveghere sau unitati de informatii financiare (FIU).
Nu in ultimul rand, AMLA va avea putere sanctionatorie. In acest sens, regulamentul ii confera AMLA competenta de a aplica doua categorii de sanctiuni, respectiv sanctiuni pecuniare si penalitati cu titlu cominatoriu. Astfel se va elimina perceptia ca modul de aplicare a sanctiunilor difera intre statele membre. Sanctiunile pecuniare constau in amenzi al caror cuantum de baza variaza, in functie de obligatia incalcata, intre 100.000 de euro si 2.000.000 de euro sau 1% din cifra de afaceri anuala, luandu-se in calcul valoarea cea mai mare. Cu toate acestea, regulamentul ii confera AMLA competenta de a ajusta aceste cuantumuri in functie de circumstantele agravante sau atenuante incidente, prevazute in anexa regulamentului. Astfel, prin aplicarea coeficientilor agravanti se poate ajunge la un maxim general al amenzii in cuantum de 10% din cifra de afaceri anuala totala pentru incalcari legate de precautia privind clientela, politicile, procedurile si controalele aplicabile le nivelul grupului sau obligatii de raportare ori 10.000.000 de euro pentru incalcarea tuturor celorlalte cerinte prevazute de legislatia incidenta. Penalitatile cu titlu cominatoriu pot fi aplicate atat entitatilor obligate selectate, cat si persoanelor fizice angajate sau persoanelor juridice care fac parte din aceasta, precum si tertilor catre care au externalizat functii sau activitati operationale, inclusiv persoanelor fizice sau juridice afiliate acestora. In cazul persoanelor juridice, cuantumul penalitatii este de maxim 3% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar precedent, iar in cazul persoanelor fizice de maxim 2% din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Spre deosebire de sanctiunile pecuniare care au un scop preponderent preventiv - descurajant, scopul penalitatilor cu titlu cominatoriu este fie de a determina entitatea obligata selectata sa respecte o masura administrativa dispusa, fie de a determina celelalte categorii de persoane mentionate mai sus sa colaboreze in cadrul unei investigatii.
Impactul asupra sectorului public si privat din Romania
Autoritatile romane vor trebui sa isi alinieze metodologiile la standardele AMLA si sa coopereze in investigatii atat nationale, cat si transfrontaliere. In acest sens, regulamentul confera AMLA competenta de a efectua evaluari periodice ale activitatii desfasurate de supraveghetorii financiari, precum si ale instrumentelor si resurselor acestora (inclusiv umane) in cadrul carora va fi analizata masura in care supraveghetorul financiar isi indeplineste sarcinile specifice si ia masurile necesare pentru a asigura standarde si practici consecvente de supraveghere la nivel inalt. In cazul in care se constata deficiente cu impact semnificativ, AMLA poate demara o investigatie privind potentiale incalcari ale dreptului Uniunii Europene.
Schimbarile preconizate pentru entitatile din sectorul privat vor viza in principal entitatile din sectorul financiar cu expunere internationala (care activeaza in cel putin sase state membre) care vor putea fi supravegheate direct de catre AMLA, in masura in care vor fi calificate ca entitati obligate selectate sau la solicitarea motivata a autoritatilor nationale. Totodata, riscul de sanctiuni va fi mai mare decat in prezent, intrucat AMLA va putea aplica sanctiuni direct, ceea ce inseamna ca entitatile din Romania nu se vor mai raporta doar la practica locala, ci la o linie europeana mult mai stricta. In acest context, ca un prim pas, este recomandata revizuirea cadrului intern de conformare AML, conform standardelor europene, intr-un timp cat mai scurt, pentru a respecta noile exigente, dar si pentru a reduce riscul de calificare ca entitate obligata selectata.
In concluzie, noua abordare europeana creeaza provocari pentru entitatile vizate, dar si pentru autoritatile nationale, astfel ca trebuie sa inceapa demersurile pentru adaptarea politicilor interne la standardele europene, nu doar la cele nationale. Totodata, creste rolul auditului intern si al procedurilor de due diligence juridic, pentru a evita riscurile transfrontaliere.
Pe de alta parte, litigiile sau disputele legate de sanctiunile AMLA vor aduce noi provocari in instantele europene si nationale. In aceste conditii, va fi necesara monitorizarea deciziilor AMLA si a cazurilor deferite justitiei europene pentru a anticipa practica AMLA, dar si jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materie de sanctiuni.
