Astfel, Romania va trebui sa se descurce in 2014 fara impactul net pozitiv al unei recolte agricole foarte bune, care a contribuit semnificativ la PIB-ul anului curent. Modelul alternantei face posibila chiar o recolta sensibil mai slaba, creand presiune pe alte sectoare pentru a compensa sub-performanta relativa a agriculturii.
Exporturile pot propulsa PIB-ul, dar avand in vedere inertia zonei Euro, principala piata de desfacere, vor avea nevoie de ajutor din partea altor sectoare. Consumul intern, afectat de majorarea accizelor la carburant ?i de inclinarea redescoperita spre economisire, beneficiaza de sprijin din partea cheltuielilor amanate pentru o perioada de cativa ani dupa criza, generand un efect de recul pozitiv.
Inflatia, instalata intr-un interval mult mai ”prietenos” ?i cu o predictibilitate in cre?tere, simplifica sarcina planificarii pentru companii. Politica monetara a devenit mai stimulativa, cu toate ca dobanzile real pozitive contrasteaza cu zona Euro, unde rata nominala a dobanzii se situeaza sub rata inflatiei.
Romania trebuie sa evite insa derapajele fiscale dintr-un an electoral cu alegeri prezidentiale ?i europarlamentare. Orice mi?care gre?ita va fi rapid penalizata de detinatorii de titluri de stat, impregnand un trend ascendent pe dobanzi ?i negativ pentru moneda nationala. De asemenea, calitatea activelor din sistemul bancar trebuie monitorizata cu atentie. În prezent, la nivel european, Romania e depa?ita doar de Grecia in privinta creditelor neperformante. Restructurarea portofoliilor va permite in cele din urma o reluare pe baze solide a creditarii.
Economia Romaniei, legata financiar ?i comercial de zona Euro, are ?ansa sa depa?easca ?i in 2014 avansul general al economiei regiunii monetare europene. Pentru atingerea unei rezultat robust, care sa ajute la apropierea de nivelul de trai mediu din zona Euro, va fi insa nevoie nu doar de mentinerea tempo-ului in 2014 chiar ?i fara spriinul agriculturii, ci ?i de instituirea unui avans ”sanatos”, pornind de la investitii eficiente in infrastructura ?i consum in limitele avansului productivitatii, nu prin acumulare de datorie.
În ceea ce priveste economia globala, FMI a prognozat, in raportul sau din luna octombrie privind perspectivele globale, o cre?tere a acesteia de 3,6% pentru 2014, o versiune mai pesimista fata de estimarea de 3,8% din iulie, dar in avans fata de cifra de 2,9% previzionata pentru 2013. ?arile dezvoltate ar urma sa contribuie semnificativ la impulsul de cre?tere, cu un avans de 2%, in accelerare notabila de la ritmul de 1,2% de anul acesta. Pe de alta parte, Japonia s-a bucurat deja de fructele politicii monetare foarte relaxate, ?i poate incetini de la avansul de 2% din 2013 la 1,2% in 2014, in timp ce China continua sa ”alunece” spre un ritm de cre?tere mai sustenabil pe termen lung, apropiat de 7%.
În viziunea noastra, PIB-ul global ar putea avansa cu 3,4%, peste performanta din 2013, dar sub ritmul intrevazut de FMI. Estimarea reflecta atat elanul in cre?tere al economiei americane alaturi de o revenire modesta in Europa, cat ?i incetinirea Chinei ?i Japoniei. În zona emergenta, in special India, Mexic ?i Brazilia, cre?terile pot fi sub a?teptari, fiind nevoie de ajustari structurale, care paveaza drumul spre statutul de economii dezvoltate, dar care iau timp indelungat. În acela?i timp, chiar raportul FMI recunoa?te ca probabilitatea cea mai ridicata de intrare in recesiune - de aproximativ 30% - se afla in Europa.
Întrebarea principala pentru economiile dezvoltate este insa daca acestea i?i vor atinge limitele politicilor monetare stimulative in 2014. Obi?nuite de ani buni cu masuri neconventionale in SUA, Marea Britanie ?i Japonia, pietele transmit o stare de calm ?i deta?are in privinta riscurilor. Indicele volatilitatii VIX este la valori asemanatoare cu cele atinse inaintea izbucnirii crizei financiare in 2007. Însa Rezerva Federala se indreapta spre ”temperare”, insemnand reducerea treptata, pana la oprire, a injectiilor de bani nou-creati in sitem. Oprirea programului QE (quantitative easing) nu inseamna, insa, ?i retragerea din sistem a cantitatilor uria?e (aproape 3 trilioane de USD) introduse dupa criza financiara. Banca Centrala Europeana, pe de alta parte, are in vedere gasirea de modalitati creative pentru a sprijini companiile ?i cetatenii sa acceseze credite ?i sa accelereze investitiile ?i consumul, dincolo de canalul clasic al taierilor de dobanda, aproape epuizat anul acesta.
Cel mai important risc provine din aparitia unor semne de supraincalzire, fie in pietele financiare, fie in inflatie, care sa oblige bancile centrale sa schimbe abordarea. O apasare brusca pe pedala de frana din partea Rezervei Federale ar avea repercursiuni asupra sistemului financiar ?i economiei globale in ansamblu. Scumpirea costurilor de imprumut ar indeparta cumparatorii de piata imobiliara ?i ar frana consumul in SUA, transmitandu-se ulterior lumii intregi. Ajustarile din pietele financiare ar conduce la un sentiment de incertitudine, care ar prinde nepregatita majoritatea agentilor economici.
Economia mondiala are de evitat ?i alte riscuri pentru a i?i putea implini intregul potential de dezvoltare. Pretul petrolului este o variabila importanta. În conditiile in care acordul cu Iranul conduce la o detensionare a investitorilor ?i politica monetara merge spre normalizare, ieftinirea carburantilor ar putea actiona ca un lubrifiant pentru cre?terea economiei mondiale. Totusi, surse de conflict in Orientul Mijlociu, fie legate de relatia Israel-Iran-Arabia Saudita, fie de intensificarea neintelegerilor din Libia, pot readuce petrolul pe cre?tere. Efectul ar fi de mic?orare a venitului disponibil ?i apetitului pentru consum in tarile dezvoltate ?i emergente.
