In prezent, pretul graului este semnificativ mai redus decat in aceeasi perioada a anului trecut, atat datorita conditiilor favorabile productiei interne de anul acesta, cat si scaderii semnificative a pretului la nivel international. Graul tranzactionat la Bursa de Marfuri de la Chicago (CBOT) s-a ieftinit cu peste 22% in utlimul an, iar leul este la randul sau cu aproape 5,4% mai puternic fata de dolar decat acum un an. Astfel, pe piata locala, pretul de achizitie de la producatori este cu aproape 20% mai mic decat anul trecut si, independent de alti factori, deprecierea pretului ar trebui sa se reflecte intr-o ieftinire a produselor ce au la baza graul.
Pe de alta parte, Romania a realizat exporturi semnificative in ultima perioada - in luna august, a exportat in afara Uniunii Europene 9,6% din productia totala de grau (736 mii de tone) la un pret mediu de 183 euro/tona. Egiptul, care a importat 181 de mii de tone in august, a continuat sa fie interesat de graul romanesc, realizand o comanda de 60 de mii de tone in noiembrie, de data aceasta la un pret de 224 euro pe tona, cu 22,4% mai ridicat. Pretul mai ridicat la export se poate reflecta intr-o scumpire ?i pe piata interna, dar trebuie pus in contextul cererii ridicate din tarile arabe.
Mai mult, graul este mai ieftin in Bulgaria, unde preturile au ajuns in noiembrie sa fluctueze la preturi sub 180 euro/tona. De altfel, traderii au putut realiza profituri consistente cumparand grau ieftin din Bulgaria in vara, depozitandu-l ?i exportandu-l ulterior catre tarile arabe la preturi in cre?tere, conform ?efului Asociatiei Nationale a Granelor din Bulgaria. Preturi mai coborate sunt ?i in Ungaria, unde la jumatatea lui noiembrie pretul pe bursa de la Budapesta se situa la aproximat 164 euro/tona.
Pe pietele internationale, pretul graului a scazut cu aproximativ 31,8% in ultimele 17 luni, de la un maxim de 9,37 doalri/bu?el in iulie 2012 pana la 6,39 dolari pe 10 decembrie 2013. Fata de acum un an, pretul este cu 22,5% mai jos. in ultimele 6 luni pretul a fost mai alm, osciland in jurul unui nivel mediu de 6,75 dolari pe busel. Mi?carea de ieftinire a fost generata initial de echilibrarea balantei dintre cerere ?i oferta pe final de 2012, urmata de cre?terea ofertei anticipate, in prima jumatate a acestui an. Fondurile de investitii ?i de hedging ?i-au inchis din pozitiile de cumparare iar investitorii de retail s-au asociat tendintei, marindu-?i volumele pe vanzare. Pozitia neta pe vanzare a fondurilor de hedging pe complexul marfurilor agricole a ajuns la un maxim al anului 2013, potrivit datelor Comisiei de Tranzactionare Futures a Marfurilor (CFTC). Pentru grau pozitia neta a celor care mizeaza pe vanzare a ajuns la 66041 contracte, cea mai mare de cand exista raportari, din 2006.
Pretul a devenit insa prea mic pentru producatori. Franta a preferat sa i?i mareasca stocurile interne decat sa exporte la preturile curente, iar exemplul ei ar putea fi luat ?i de alte tari exportatoare. Graul a avansat temporar in a doua jumatate a lunii noiembrie, pe seama previziunilor ca vremea rece din SUA va afecta recolta de iarna. Cererea la export pentru produsele americane a devenit mai puternica, avantajata de cre?terea preturilor in Rusia, unul dintre cei primii exportatori la nivel mondial, peste cele din piata internationala. Cumparatorii au fost astfel indemnati sa gaseasca surse alternative. Vanzarile efectuate de SUA, cel mai mare exportator din lume, pot cre?te semnificativ. Graul inspectat pentru export de autoritatile americane este cu 23% mai mult in saptamana incheiata pe 28 noiembrie, ceea ce ar putea pune presiune negativa pe preturi. P de alta parte, estimarile USDA (Ministerul Agriculturii din SUA) vorbesc de o productie record in sezonul 2013/2014. Daca se vor confirma estimarile de productie ?i daca vremea va favorabila recoltei, o posibila tinta de pret pentru jumatatea anului viitor se afla la 5,5 dolari/bu?el, comparativ cu 6,2 - 7 dolari/bu?el, intervalul in care oscileaza acum pretul graului la CBOT.
Pentru 2014 estimarile ce tin de suprafata cultivata la nivel international sunt in cre?tere de 5 milioane de hectare, pana la 225,4 milioane de hectare, cea mai mare suprafata din ultimii 17 ani (International Grain Council). Suprafetele cultivate vor fi mai mari in SUA, UE ?i China. Un asemenea scenariu ar duce la o scadere in importuri din partea puterii asiatice, care poate influenta prin dimensiunea sa balanta cerere/oferta. Pretul s-ar putea indrepta astfel spre regiunea de 6 dolari/bu?el. Trebuie avut insa in vedere impactul vremii reci din SUA, care, daca se mentine, ar afecta cultura de iarna, reprezentand trei sferturi din productia totala din SUA. De asemenea, datorita pozitiilor din piata masiv orientate spre vanzare, orice reversare ar aduce o goana dupa inchiderea pozitiilor, instituind o apreciere impulsiva.
