DUMITRU ION: Buna ziua! Imi face placere sa va invit sa urmariti un nou interviu din seria Leaders Insights. Avem placerea ca la acest prim interviu din acest an sa-l avem alaturi de noi pe dl Iulian Trandafir, CEO Alliance Healthcare Romania, unul dintre cei mai experimentati leaderi de business din domeniul pharma. Iulian s-a alaturat FARMEXPERT in anul 1997 ca director vanzari, urmand apoi pozitiile de director executiv si de CEO. Incepand cu anul 2019, FARMEXPERT a devenit Alliance Healthcare Romania, prin integrarea intr-una dintre cele mai mari companii de servicii pharma din lume.
Bine ai venit, Iulian! Ma bucur sa te avem astazi alaturi de noi si iti multumesc ca ti-ai facut timp sa discutam despre ce se intampla in industria voastra!
IULIAN TRANDAFIR: Buna dimineata si iti multumesc pentru invitatie!
DUMITRU ION: Anul abia s-a incheiat, dupa 9 luni sub pandemie. Cum ati incheiat acest an, care au fost principalele provocari si evident, cum le-ati rezolvat?
IULIAN TRANDAFIR: Da, e o intrebare lunga cu un raspuns relativ scurt, probabil...In primul rand noi nu avem anul financiar pe anul calendaristic, noi terminam anul financiar in luna august. Adica la noi chestia cu pandemia a fost un pic mai din scurt, nu am avut 9 luni de zile sa spunem de revenire din martie, noi a trebuit sa rebalansam absolut totul si sa ne atingem obiectivele pentru final de august. Din fericire, luna martie a fost o luna foarte buna, pe scena de panica care s-a creat, pentru ca, probabil stiti ca atunci au fost niste vanzari extraordinar de mari, spitalele si farmaciile au comandat foarte mult, oamenii si-au facut provizii nu numai de malai, zahar, hartie igienica si altele ci si de medicamente, ceea ce, ca o paranteza, a dus si la criza Euthyrox-ului.
Luna aprilie, insa, s-a prabusit, adica, la cat de buna a fost luna martie, luna aprilie s-a incheiat cu totul si a fost un fel de bouncing asa, martie s-a dus foarte mult in sus, aprilie s-a prabusit. A urmat luna mai, destul de slaba, dupa care, iunie, iulie, august au revenit cumva la normal, s-au echilibrat. Desi, vanzarile in farmacii au fost relativ bune, vanzarile in spitale au fost aproximativ egale cu cele de anul trecut. Nu chiar, dar cam pe-acolo...Desi numarul de externari din spitale a fost la jumatate. Oamenii nu s-au mai dus la spitale, nu s-au mai dus nici la doctor, a functionat insa destul de bine telemedicina sau teleconsultatii in acea perioada, lucru care ne-a ajutat foarte mult.
Deci, anul l-am incheiat foarte bine, luna august. Daca iau in considerare si anul calendaristic, luna decembrie: da, piata si-a revenit, suntem in parametrii normali, nu a avut o crestere extraordinara, e mai mult sau mai putin plata, sa spunem. Este adevarat ca s-a schimbat mult mixul de produse din piata, un singur exemplu va dau: produsele de raceala si gripa, care in mod normal la inceputul toamnei "bubuiau" practic, acum, au cazut extraordinar de mult si normal, a existat aceasta distantare fizica, lumea a stat in casa, scolile s-au facut online, neexistand expunere, normal ca nu au existat raceli si gripe si atunci toate produsele aferente au scazut.
Este un raspuns scurt la intrebarea lunga: e ok, e foarte bine, deci am reusit sa terminam bine, suntem bine si in acest moment si dupa cum merg lucrurile cred ca si anul acesta o sa fie un an bun. Cand spun ca o sa fie un an bun nu inseamna un an in care depasim obiectivele enorm, dar reusim sa le atingem.
DUMITRU ION: Partea a doua a intrebarii se referea la provocari si ce solutii ati gasit?
IULIAN TRANDAFIR: Provocarile au fost foarte mari in luna martie ca pentru toata lumea, nu am fost singuri in aceasta situatie pentru ca noi a trebuit sa livram. Nu s-a putut opri absolut nimic. Nu ati vazut nici o farmacie inchisa in luna martie sau chiar imediat dupa aceea, chiar daca materiale de protectie in acel moment nu existau. Cand au inceput sa apara erau enorm de scumpe, stiti foarte bine ca se vindea o masca cu trei lei, chiar si 3,50 lei. Acum mastile au ajuns si sub 50 de bani. Oamenii au lucrat in continuare si a fost destul de dificil pentru ei. Vreau sa le multumesc si acum pe aceasta cale celor care au lucrat fara sa tina cont de riscuri in acea perioada si aici ma refer la toti oamenii din depozit, la toti soferii care au fost in contact direct, practic tot timpul cand livrau la spitale sau la farmacii si ma refer si la farmacistii care au stat fata in fata cu clientii fara sa tina cont de pericol chiar si in primele zile fara niciun fel de material de protectie. Acestea au aparut dupa aceea. Provocarea absoluta a fost la buget pentru ca a trebuit sa investim din cifrele pe care le am avut, undeva peste jumatate de milion de euro numai in materiale de protectie. Si aici ma refer la tot ce inseamna masti, combinezoane, dezinfectanti si dezinfectarea depozitului cu regularitate si toate celelalte. Sumele au fost destul de mari si binenteles ca nu exista nici un buget, nu s-a gandit nimeni ca va veni pandemia.
Am reusit sa depasim si aceste provocari. Faptul ca s-a trecut practic la o munca hibrida, in sensul ca lucratorii esentiali care nu pot face munca de acasa, cum ar fi manipulatii din depozit sau soferii sau cei care lucreaza fizic nu pot face aceasta munca de acasa este evident. Aici noi avem mai mult de jumatate din companie. Ei au continuat sa vina la munca, pe cand cealalta parte a lucrat de acasa. Initial au fost impartiti jumatate acasa - jumatate la munca si veneau alternativ, dupa care am luat hotararea sa stea acasa, probabil ca 90 la suta lucreaza de acasa, acolo unde se poate. Asta aduce automat o oarecare economie catre companie in primul rand la utilitati dar asta nu balanseaza sub nicio forma cheltuielile pe care le avem cu protectia angajatilor. Deci cam astea au fost marile provocari si binenteles acel bouncing al pietei care ne-a dezechilibrat cu totul pentru ca in momentul in care in martie au crescut comenzile si livrarile foarte mult, s-a lucrat 24/24, nu s-a lucrat doua schimburi ca de obicei, ci toata noaptea ca sa poata livra, pe cand din aprilie a fost asa un fel de concediu, dar oamenii au trebuit platiti bineinteles. Dar astea s-au reglat, lucrurile isi revin incet-incet la normal, sa spunem ca deja, dupa parerea mea suntem intr-un nou normal in acest moment sau intr-un pre-normal.
DUMITRU ION: Multumesc mult, Iulian. O sa revin asupra acestui nou normal un pic mai tarziu. Care sunt perspectivele pentru acest an atat pentru Alliance Healthcare Romania dar si pentru intregul sistem de sanatate din Romania?
IULIAN TRANDAFIR: Sunt foarte optimist in ceea ce priveste acest an si nu din punct de vedere al pietei si al cresterii pietei pentru ca nu vad o crestere a pietei foarte puternica in acest an. Nu vad motivele pentru care ar fi. Dar cred ca planurile pe care le-am facut ne vor duce la rezultate foarte bune la final de an atat financiar, cat si calendaristic.
Sunt cateva provocari si pe piata, pentru ca piata romaneasca de medicamente a aratat clar ca a crescut in valoare, comparativ cu acum 10 ani, dar ce este paradoxal este ca a scazut in numar de unitati. Adica, oamenii se trateaza mai putin. Pretul mediu pe unitate a crescut destul de mult. Daca urmariti si noile produse care se listeaza in catalogul national o sa vedeti ca sunt produse foarte scumpe. Acestea sunt produsele care intra: 20 de produse intr o luna, inca 30 in alta luna. Sunt produse de 2000 Euro, de 3000 sau 5000 de euro. Nu mai vedem produse generice care sa aduca si o economie in sistem si care sa ofere tratament unui numar mai mare de pacienti. Din pacate aceste produse se delisteaza. Nu mai vedem produse generice care de fapt sa aduca si o economie in sistem si care sa ofere si tratament unui grup mai mare de pacienti. Din pacate aceste produse generice se delisteaza. O mare provocare a pietei in momentul asta si pentru anul asta va fi sa ramana produsele generice ieftine in piata si autoritatile sa reuseasca sa ia masurile necesare astfel incat sa existe noi produse generice care sa aduca economii la buget. Noile produse care s-au inregistrat, produsele scumpe biologice sunt produse foarte bune, extraordinare, de ultima tehnologie si sunt absolut necesare, dar sa nu uitam ca exista inca milioane de oameni (de ex. in cardiologie) care au nevoie de tratament si nu ar costa 100-200 de lei/luna, e un tratament cronic.
DUMITRU ION: Faceti parte din cea mai importanta companie de profil din lume: Walgreens Boots Alliance. Cum se vad lucrurile la nivel international?
IULIAN TRANDAFIR: Da, noi facem parte din Walgreens Boots Alliance, deocamdata, in cateva luni probabil ca vom fi parte din AmerisourceBergen Corporation pentru ca la nivel international s-a produs o tranzactie de 6,5 miliarde prin care Walgreens Boots Alliance a vandut practic divizia Alliance Healthcare din care facem si noi parte companiei AmerisourceBergen. AmerisourceBergen este o companie cu o cifra de afaceri mai mare decat Walgreens Boots Alliance dar este orientata specific catre distributia de medicamente si servicii logistice ori Walgreens Boots Alliance avea in componenta partea de retail din Statele Unite - Walgreens, Boots care e in Anglia si in alte cateva tari europene si mai aveau retele de farmacii in Chile, Peru si in China niste investitii. Au preferat probabil sa ramana axati pe partea de retail si sa dezvolte foarte mult aceasta zona de retail iar partea de distributie au vandut-o catre AmerisourceBergen care a fost extrem de incantata sa o cumpere. In primul rand pentru ca AmerisourceBergen acopera foarte bine piata americana si canadiana, unde Alliance Healthcare nu este prezenta, dar nu aveau o distributie in Europa, care este acoperita in procent foarte mare de catre Alliance Healthcare. Deci a fost o chestie extrem de buna pentru ambele companii. Asta arata si evolutia actiunilor la bursa din momentul in care au anuntat semnarea contractului.
DUMITRU ION: Da, vesti interesante, te asteptam cu noutati in perioada urmatoare. Revenind insa acum pe plan intern. Romania are o noua guvernare chiar de la inceputul acestui an. Care ar trebui sa fie prioritatile pentru sistemul de sanatate din care si voi faceti parte?
IULIAN TRANDAFIR: Da, e amuzanta intrebarea, pentru ca in primul rand toata lumea vorbeste de sistemul de sanatate. Sunt inginer la baza si pentru mine un sistem inseamna ceva, cum sa spun o intrare, o iesire o chestie care transforma ceva, un lucru pe care il poti analiza, poti vedea parametrii de intrare-iesire. Dupa parerea mea noi nu avem sistem sanitar. Asta am mai spus-o si nu cred ca e o surpriza pentru nimeni, ce avem noi este o "incropeala" pe diverse lucruri care nu au coerenta tot timpul. Este greu de actionat cumva in sistem, pentru ca in sistem cand actionezi stii ce parametri poti sa modifici ca sa vezi exit-ul, parametrii de iesire sa fie imbunatatiti. Noi nu avem masuratoare nici pentru parametri de intrare, stim niste bugete dar cam atat. Si nu avem o masuratoare clara nici la parametrii de iesire deci nu stim cu bugetul ce s-a rezolvat.
Deci in primul rand eu nu pot dau sfaturi autoritatilor dar nici nu vreau sa fac chestia asta. Eu daca ar fi sa sa analizez putin as incerca sa definesc ce avem in momentul de fata, sa vad unde suntem exact la nivelul de medicina: cum sunt organizate spitalele, ce se intampla acolo, ce se intampla in spitale de stat sau spitale private, cum anume ar trebui masurate toate lucrurile, ce se intampla in partea de productie, de retail, farmaceutic, cat si ce se intampla in distributie. Toate aceste lucruri sa fie analizate sa vedem exact cum stam si sa incercam sa le coordonam cumva sa mearga toate, sa se potriveasca unele cu altele, sa nu fie disfunctionalitati, sa vedem cum putem face un traseu al unui pacient care sa fie logic.
Sa se inceapa practic cu medicul de familie nu cu telefonul la cunostinte care ma trimite la specialist ca stiu eu ca e unul mai bun acolo.Din punctul meu de vedere pe bucatica mica de piata farma in care activam noi ne va interesa foarte mult ca autoritatile sa gaseasca o metoda sa tina listate produsele mai ieftine si sa faca astfel incat sa se poata lista cat mai multe produse mai ieftine pentru ca noi avem din ce in ce mai putine molecule in tara. Deci avem din ce in ce mai putine posibilitati de tratament.
Trebuie sa vedem cum putem dezvolta totusi si industria producatoare din Romania pentru ca avem capacitati de productie, avem personal calificat, avem oameni cu experienta si e pacat ca o parte buna din productie se duce la export. Si cred ca nu va spun un secret sunt si produse care ar putea fi inregistrate in Romania si care merg numai la export pentru ca daca le inregistreaza in Romania preturile la care ar trebui sa le inregistreze ar fi atat de mici incat si-ar distruge celelalte piete, deci prefera sa nu vanda in Romania. Putem continua daca vreti cu multe exemple, nu sunt autoritate si nu vreau sa dau sfaturi nimanui, v-am spus doar punctul meu de vedere, al unui distribuitor de medicamente, ar fi optim sa reusim sa tinem in tara produsele ieftine si sa facem in asa fel incat sa se poata lista cat mai multe produse.
DUMITRU ION: Multumesc. Am retinut nevoia acuta de schimbare. Stiu ca si voi sunteti preocupati permanent de oferirea unor solutii inovatoare. Ce ati mai facut in acest sens?
IULIAN TRANDAFIR: Din pacate in pandemie nu am mai facut pasi enormi in fata. Ce am reusit sa facem - am reusit sa cuplam retetele cu farmacia astfel incat pacientii sa nu mai alerge sa isi caute produsele, de ex: nu se gasesc in farmacia X sau Farmacia Y sau sa mearga la farmacii si sa astepte undeva pana se face reteta. Astfel prin intermediul comunitatii de farmacii Alphega printr-o platforma unde pacientul poate sa isi puna reteta, sa isi aleaga farmacia si sa mearga la farmacia unde gaseste reteta deja pregatita.
Ce s-ar putea face in continuare insa si cred ca ar fi un lucru extraordinar de bun: s-ar putea deschide doua lucruri:
1. S-ar putea deschide posibilitatea legislativa de livrare de la farmacie catre pacient a retetelor. Si aici ma refer nu la toti pacientii, ca nu o sa livreze farmacia pacientului doar aspirina, dar la pacientii care sunt greu deplasabili sau pacientii cu varste inaintate care au boli cronice, carora le este dificil sa mearga pana la farmacist sa isi ridice tratamentul. Cred ca ar trebui sa existe o portita legislativa clara, care sa permita farmaciei sa livreze pacientului acasa acest tratament. Am avut discutii si cu asociatiile de pacienti este si dorinta lor sa se intample acest lucru si mi se pare si normal. Ganditi- va ca aveti o ruda, o cunostinta care este la pat si nu se poate deplasa, cineva trebuie sa aiba grija sa ia tratamentul, e mai dificil.
Cred ca ar fi mult mai usor daca daca s-ar face acest lucru. Nu e o noutate. Deci nu este ceva inovator. Asta se intampla in Germania. Din cate stiu eu nu pot sa semnez contract cu CAS daca nu ai posibilitatea sa livrezi, adica acolo e obligatoriu sa o poti face. La noi nu se poate face.
2. Al doilea lucru este online-ul. S-a dat drumul la vanzarea online de medicamente fara prescriptie la OTC. Iarasi nu este clar. Este o chestie destul de ciudata pentru ca pe de o parte medicamentele trebuie sa aiba monitorizata temperatura, pe de alta parte nu e foarte clar cam de unde si pana unde monitorizarea asta. E clar ca monitorizarea de temperatura, de exemplu ca distribuitor catre o farmacie sau catre un spital eu pot sa-i dau o monitorizare de temperatura de la producator pana la el. De acolo momentul in care pacientul merge si ridica produsul, de exemplu eu ma duc sa cumpar un medicament: Ibuprofen, il iau si unde il pun in masina, in buzunar, in alta parte, nu-i mai monitorizez temperatura ca nu am aceasta posibilitate. As intreba si eu de ce trebuie monitorizata pentru ca pacientul in momentul in care isi ia produsul l-a bagat in buzunar si nu-l mai monitorizeaza nicaieri. In fine, sunt aici niste chestii mai mult de detaliu, mai mult de amanunt, tehnicalitati dar ar fi foarte important de definit de catre autoritati.
Si un ultim punct ar fi serviciile farmaceutice unde avem deja o lege si anul trecut s-a reintrodus. S-a clarificat sa spunem mai mult legea, care in acest moment din cate stiu eu este in curs de definire. Iarasi este un lucru foarte bun. Stiti ca sunt tari precum Statele Unite, Marea Britanie unde vaccinarea anti-COVID se face si in farmacii. Lucrurile merg mult mai bine, mult mai usor. Este adevarat, in aceasta faza in care nu avem vaccinuri nu e nevoie pentru ca avem destule centre de vaccinare unde nu avem vaccinuri, dar probabil ca in cateva luni de zile sunt multe vaccinuri in faza 2 si faza 3, care vor fi probabil aprobate si atunci vor fi destule vaccinuri. Cred ca atunci ar fi nevoie sa se poata oferi un serviciu de vaccinare si in farmacii impreuna cu alte servicii.
DUMITRU ION: Multumesc Iulian, e un subiect la care stiu ca tu tii foarte mult acela al integrarii farmaciilor in sistemul sanitar si as vrea sa revenim asupra acestui subiect intr-o discutie ulterioara. Acum as vrea sa ma refer la ceea ce revolutioneaza in mod traditional domeniul medical, anume: tehnologia si digitalizarea. Care sunt evolutiile pe care le prevezi pentru urmatoarea perioada?
IULIAN TRANDAFIR: As vrea sa spun ca nu sunt nici optimist, nici pesimist. Nu sunt pesimist, pentru ca telemedicina deja incepe sa prinda contur destul de bine, incepe sa fie din ce in ce mai clara in lege si astept sa vad si primele contracte si primele servicii de telemedicina integrate. Este dupa parerea mea un mare pas in fata si un mare beneficiu pe care criza pandemiei ni le-a adus, pentru ca probabil fara pandemie mai traiam in frumosul stil balcanic, de discutii in jurul cozii pana reuseam sa intelegem si noi ca telemedicina e o necesitate. Deci eu cred ca aici, in telemedicina lucrurile vor evolua foarte repede. Cel putin imi place mie sa cred ca se va intampla lucrul asta.
In ceea ce priveste digitalizarea eu nu am de spus decat un singur lucru: Registrul Electronic al Pacientului. Atat. Si cu asta putem incheia discutia. Fara acest registrul electronic al pacientului nu putem discuta de digitalizare. Este stupid, este absurd. Noi nu avem in momentul asta nici registre clinice de boli. Nu stim cati pacienti avem pe anumite boli. Va aduceti aminte cand a fost scandalul pentru Euthyrox, prin martie in momentul in care din panica lumea nu a mai cumparat doar o cutie ci vreo trei-patru. De ce s-au dat 3-4? Nu stim, dar toate rapoartele celor care studiaza piata din Romania arata ca Euthyrox pe piata romaneasca a intrat tot cam la fel in fiecare luna, in medie, cu anumite variatii, dar acolo media e cam la fel. De ce a inceput criza, pentru ca s-au supra-stocat pacientii pe motiv de panica. Daca acolo exista un registru de pacienti si stiam clar cata lume lua Euthyrox si pe fiecare afectiune, nu cred ca mai era asa o problema pentru ca puteam discuta pe cifre, puteam sa vedem ca au fost 300 de mii de pacienti sau 500 de mii de pacienti. Registrul trebuie sa spuna la virgula, clar, cati pacienti sunt. Fara registrul electronic si fara o analiza clara, sa stim exact ce se intampla in piata nu putem sa mergem mai departe, deci degeaba vorbim de digitalizare.
Putem vorbi de telemedicina, ea se poate cupla cumva, se va deconta cumva prin CAS se va face ceva de genul asta. Dar nu va fi ceva integrat, nu vom reusi sa mergem mai departe, nu vom reusi sa avem niste servicii integrate, unde sa stim foarte clar ce istoric al bolii avem, autoritatile sa stie exact necesarul pe fiecare molecula de tratament si toate celelalte. Putem sa discutam si de contractele cost-volum, in loc sa avem registre de pacienti, sa stim exact cati sunt cu anumite afectiuni.
DUMITRU ION: E clar ca autoritatile au mult de lucru in perioada urmatoare. Acum, mutand discutia intrun alt plan, la una din conferintele noastre anterioare mentionai tripla incredere-colaborare-comunicare ca pilon de baza a unei culturii organizationale care sa ajute companiile sa treaca mai usor peste criza. Ce s-a intamplat la voi in aceasta perioada?
IULIAN TRANDAFIR: Eu zic ca a fost o reteta de succes si haideti sa va spun un singur lucru. Mie mi-a ramas in cap o chestie pe care a zis-o sau a scris-o Steve Jobs undeva: ce sens are sa angajez oameni inteligenti ca sa le spun eu ce sa faca. Daca tot am oameni inteligenti in jurul meu, de ce sa le spun eu ce sa faca? Daca vreau sa spun exact fiecaruia ce sa faca, sa il indrum imi iau unii cu un nivel mai scazut dar care sa fie niste masinute care sa respecte. Pe mine ma intereseaza sa am in jurul meu oameni foarte inteligenti, in care sa am incredere, pentru ca lipsa de incredere duce la o nefunctionalitate clara, suta la suta. Deci, trebuie sa am incredere si sa colaborez cu ei. Nu trebuie sa le spun ce sa faca, nici ei nu trebuie sa vina sa dea cu pumnul in masa sa imi spuna mie ce trebuie sa fac, trebuie sa colaboram, trebuie sa avem o comunicare permanenta bazata pe incredere. Deci lucrurile se invart una in jurul celorlalte, ele sunt interdependente.
DUMITRU ION: Pentru ca vorbeam mai inainte de noul normal in privinta activitatii in companii. Care crezi ca sunt tendintele si ce impact vor avea acestea asupra oamenilor si organizatiilor. Ce inseamna de fapt aceaste transformari?
IULIAN TRANDAFIR: E mai dificila aceasta intrebare, faptul ca nu sunt un specialist in resurse umane si nici un psiholog foarte bun, dar din punct de vedere al organizarii, am vazut pareri 100 % pro - work from home. In general nu prea imi plac extremele. Eu nu cred ca lucrul de acasa va fi solutia. Nu vorbesc de exceptii, de freelanceri. Dam la o parte exceptiile. Eu cred ca reintoarcerea suta la suta la birouri iarasi nu se justifica pentru ca acum s-a dovedit clar ce economie se poate face. S-a dovedit clar ca se poate functiona foarte bine si asa si ca nu are sens sa ne vedem in fiecare zi la birou, sa stam inghesuiti. Cred totusi intr-o varianta hibrida in care se va lucra la birou si de acasa. E foarte greu de spus acum, este in functie de companii, sa spunem trei zile birou-doua acasa, trei acasa-doua birou sau patru la birou - una acasa. Ar fi o varianta buna pentru angajati. Daca am reusi sa ajungem la un randament atat de mare ar fi perfect si digitalizarea s-ar putea sa ne ajute la chestia asta.
Dar parerea mea, e ca va merge pe o varianta hibrida. Eu nu cred in lucrul de acasa. Eu cel putin nu pot sa lucrez de acasa. Perioada asta am beneficiat de faptul ca am avut birou separat si am venit la munca. Cred ca intr-un an de zile daca am stat 10 zile acasa. Aveam senzatia ca nu am acelasi randament. E adevarat ca poate o data pe luna sa spunem poate ai sta o zi acasa. Dar in rest nu ma intereseaza. La fel am observat si la la angajati ca desi la inceput au fost multumiti, incantati ca lucreaza de acasa, aduceti-va aminte ca au fost doua luni de lockdown de la jumatea lui aprilie pana aproape jumatea lui mai. Prin aprilie parcarea era goala la noi, iar pe la sfarsitul lui aprilie - inceputul lui mai parcarea era plina desi oamenii nu aveau voie sa vina. Oricum sediul e mare si erau raspanditi. I-am intrebat ce cautau la sediu, fiecare venise cu diferite motive: ca aveau nevoie de stampila,etc. dar de fapt se saturasera sa stea acasa. Asta era adevarul. Nu mai vroiau acasa vroiau sa vina la birou. Se saturasera. Cred ca in continuare ca noul normal va fi munca hibrida. E greu de spus acum care va fi procentul, s-ar putea ca in functie de departament, procentele de munca la birou cu munca de acasa sa difere, sa fie anumite departamente care sa prefere sa spunem trei sau patru zile pe saptamana la birou si una sau doua zile acasa si alte departamente care sa prefere sa vina o zi sau doua pe saptamana la birou si restul acasa. In functie de asta, binenteles, ca se vor reorganiza spatiile. Cred ca vor disparea zonele/spatiile din cladiri, cum erau inainte: departament de contabilitate/finaciar, marketing. Cred ca va fi un mare spatiu comun in care oamenii nu vor avea birou propriu, atunci cand vii la birou gasesti un birou liber si lucrezi.
Deci va fi mult mai flexibil, nici in extrema de work from home, nici in extrema de intors la birou, ci va fi hibrid. Asta se va regla in timp, nu anul asta, nici celelalt, ci se vor rebalansa undeva in 3-5 ani, cu exceptia celor care nu pot lucra de acasa, de ex. cei din depozit, soferii, etc.
DUMITRU ION: Revenind catre mediul de afaceri - Din perspectiva acestui an, care sunt cele 3 lucruri la care liderii companiilor si antreprenorii ar trebui sa se uite cu deosebita atentie?
IULIAN TRANDAFIR: Cred ca la oameni, la oameni si la oameni. Trebuie sa fim foarte atenti la oameni, la dorintele lor de dezvoltare si la motivarea lor. Referitor la work from home, presupune o distantare fizica, asta clar, dar presupune cumva si o distantare sociala. Nu cred ca avem o distantare sociala, avem distantare fizica, asta nu inseamna ca noi doi, de exemplu, nu mai avem aceleasi relatii pe care le aveam inainte, ca ne-am distantat social. Nu, ne-a distantat fizic, ca eu sunt aici si va vad pe ecran. Dar, daca maine putem sa mergem la o bere, vom merge la o bere asa cum mergeam si acum un an si acum doi ani. Nu ne-am distantat social, relatia noastra nu a avut de suferit.
In schimb intr-o organizatie, cultura organizationala se formeaza si prin colectiv, in momentul in care oamenii stau impreuna. Daca oamenii stau prea mult acasa, cumva poate, la un moment dat, incep sa se rupa anumite legaturi sociale, ceea ce nu este bine. Noi am mai rupt legaturile sociale, pentru ca au fost interzise, stiti foarte bine, concertele, spectacolele, locurile unde mergeam impreuna, restaurantele. Asta ne-a distantat cumva si social, dar nu asta a fost baza, regula, ci a fost rezultatul distantarii fizice obligatorii pe care am avut-o.
Revenind la intrebarea dvs: Eu m-as uita in primul rand la oameni: as vrea sa vad exact cum gandesc in momentul de fata, ce-si doresc ei si cum as putea sa le indeplinesc cel mai bine nevoile lor de dezvoltare in cadrul companiei. Ce ii motiveaza cel mai mult, ce prefera sa faca. Inainte era partea de dezvoltare personala, diverse cursuri. S-au mai tinut cursuri de dezvoltare personala dar online si mai rar. Nu au acelasi efect ca cele care se faceau 2-3 zile impreuna, era o alta structura de curs, cu alte informatii care se transmiteau si alte legaturi care se faceau intre oameni. E greu de spus cum vad eu urmatorul an sau urmatorii 2-3 ani din acest punct de vedere.
Al doilea lucru ar fi gradul de flexibilitate al unei companii. Perioada care urmeaza este plina de neprevazut, in momentul in care o companie nu are flexibilitate organizationala, e precum fonta care e destul de dura dar daca dai cu ciocanul, se sparge. Nu e ok. As prefera sa fie ceva cu flexibilitate foarte buna, sa poata sa se mute foarte repede dupa cerintele pietei. E un lucru relativ usor pentru companiile mici, e un lucru foarte greu, spre imposibil petru companiile mari. As putea sa fac o analogie cu nave: e mult mai usor sa intorci o salupa mica, ca poti s-o misti imediat, dar sa incerci sa muti un transatlantic asa intr-un minut, numai pana ajunge comanda la motoare dureaza mai mult de atat. Deci, trebuie multa atentie la flexibilitatea companiei.
Alt treilea lucru este gradul de risc. Sa ne uitam cu foarte mare atentie la parteneri, sa urmarim sa vedem care dintre parteneri poate merge pe flux, pe curentul raului si care nu. In orice situatie economica se intampla. Acum suntem si intr-o situatie economica deosebita. Inca suntem in euforia cheltuielilor.
DUMITRU ION: Sunt total de acord cu tine si as vrea sa incheiem intr-o nota optimista. Care sunt oportunitatile la care trebuie sa ne uitam in perioada urmatoare?
IULIAN TRANDAFIR: Stiti cum se faceau parcurile in Germania: ideea era foarte frumoasa. Te duci si pui iarba si pomii, si atat. Dupa 3 luni de zile vezi pe unde sunt facute cararile si atunci pui pietris si ai facut parcul si cu fluxul care trebuie.
Trebuie sa ne uitam la ce a scos piata la suprafata in acest moment de criza si sa mergem in acea directie. Un exemplu ar fi telemedicina. A fost atat de “impinsa” de societate, de nevoie, incat autoritatile doar au reglementat-o. Pentru ca a fost evident ca acesta este viitorul.
Ca oportunitati vad in continuare serviciile farmaceutice. Este un moment extraordinar de bun si s-a vazut necesitatea lor. Exemple:
Diabetul. Statistic. Numarul de bolnavi de diabet din Romania este la jumatate din cat ar trebui sa fie. Sunt oameni care nu sunt dignosticati. Ar fi foarte usor de facut un screening in farmacii. Oricare pacient trece prin farmacie mult mai des decat pe la medicul de familie sau pe la oricare alt medic sa faca analize.
In farmacie un simplu test se poate face foarte usor. Dureaza 3 minute. Am putea diagnostica foarte rapid si am depista diabetul din faze incipiente; nu ar mai ajunge sa evolueze si sa se ajunga la medic cu diabet foarte avansat.
Cardiologia. Pneumologia. Se pot face screeninguri extraordinar de bune in farmacii. Care desigur, nu dau un diagnostic in locul medicului, dar prin screening se poate spune: “la cum arata acest test, totul pare in limite normale, sau ar fi bine sa programati o vizita la medicul de familie, sau sa se recomande urgent vizita la medic. Dupa acest screening, pacientul stie ca este ok, ca este in pericol sau ca trebuie sa viziteze medicul de familie. Aceste lucruri se pot face foarte usor.
Cred ca sunt lucruri pe care trebuie sa le urmarim si sunt oportunitati extraordinare pentru toata lumea. Si pentru pacienti, si pentru sistemul sanitar, si pentru Casa Nationala de Asigurari, care daca ar face screening si preventie probabil ca ar plati mult mai putin pe tratamente.
O alta oportunitate despre care credeam ca “nu se poate”, este digitalizarea. Este o oportunitate pe care nu ar trebui sa o ratam. Este foarte simplu sa vedem ce are societatea nevoie si sa implementam.
DUMITRU ION: Multumesc, Iulian. A fost o discutie cu foarte multe idei interesante pe care m-as bucura sa o putem lega in perioada urmatoare si cu alte teme privind domeniul vostru de activitate. Iti multumesc ca ai fost astazi alaturi de noi si sper sa ne revedem cu bine in curand!
IULIAN TRANDAFIR: Si eu va multumesc foarte mult pentru invitatie si va doresc mult succes! Sper sa reusim sa schimbam normalul acesta actual cu un normal mai normal. Sa reusiti sa faceti si niste conferinte cum le faceati anii trecuti in mediul normal, in mediul fizic, astfel incat sa vedem si publicul, sa ne vedem si prietenii, cunostintele si sa putem schimba idei!
