Transparenta cu privire la impozitele si taxele platite devine o prioritate pe agenda companiilor, in conditiile in care standardele privind obiectivele de mediu, sociale si de guvernanta (ESG) evolueaza in aceasta directie, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si UE impun masuri de transparentizare, iar investitorii si clientii iau in calcul acest aspect in deciziile de afaceri. Mai mult, statele utilizeaza facilitati fiscale pentru a incuraja un comportament responsabil din punct de vedere fiscal.
Lipsa transparentei fiscale poate duce la cresterea riscului fiscal si probabilitatea unei inspectii fiscale cu deznodamant nefavorabil, dar si la pierderi de finantare din cauza reorientarii investitorilor fata de companii mai „responsabile”. In egala masura, deciziile consumatorilor pot fi impactate pe fondul pierderii increderii acestora in ceea ce priveste comportamentul fiscal al unei societati. De asemenea, prejudicii pe termen lung pot aparea si din perspectiva riscului reputational.
Reglementarile OECD si UE
Dincolo de standardele ESG cu privire la transparenta fiscala (Global Reporting Initiative - GRI 207, GRI 201), la nivelul OECD si al UE au fost adoptate o serie de masuri menite sa asigure indeplinirea acestui obiectiv.
Astfel, OECD a implementat Forumul global privind transparenta si schimbul de informatii in scopuri fiscale format din 165 de tari membre printre care si Romania. Datorita programelor voluntare de schimb de informatii, investigatiilor fiscale offshore, cat si a altor masuri conexe, pana in prezent a fost posibila generarea a 112 miliarde de euro reprezentand taxe si impozite suplimentare colectate la nivel global.
De asemenea, Planul de Actiune BEPS - Actiuni privind erodarea bazei de impunere si transferul profitului a dus la colaborarea internationala a peste 135 de jurisdictii pentru a pune capat practicilor fiscale abuzive. In plus, Conventia multilaterala privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala permite schimbul de informatii in chestiuni fiscale intre 146 de jurisdictii (inclusiv Romania).
La nivelul UE, un element important de transparenta fiscala il reprezinta Raportarea pentru fiecare tara in parte “CbC), care va intra in vigoare in iunie 2024. Directiva Europeana 2021/2101 a fost deja transpusa la nivelul Romaniei prin Ordinul 2048/2022. Potrivit acestui ordin, grupurile multinationale cu sediul central in UE, cat si in afara UE, cu cifra de afaceri anuala consolidata mai mare de 3.7 miliarde RON (echivalent 747.5 milioane de euro la 21 decembrie 2021), in fiecare din ultimele doua exercitii financiare consecutive, vor trebui sa raporteze public informatiile privind impozitul pe profit incepand cu 1 ianuarie 2023. Implementarea acestei directive la nivelul Romaniei aduce o si mai mare transparenta fiscala, cu scopul reducerii si evitarii evaziunii fiscale.
Totodata, cresterea transparentei fiscale la nivelul UE a fost adusa si prin Directivele UE impotriva practicilor de evitare a impozitarii - ATAD, precum:
- DAC 4 privind schimbul automat obligatoriu de informatii intre autoritatile fiscale in ceea ce priveste raportarea de catre intreprinderile multinationale pentru fiecare tara.
- DAC 6 privind obligativitatea de raportare a schemelor transfrontaliere de optimizare fiscala.
- DAC 7 privind reguli noi de raportare fiscala pentru platformele digitale.
- DAC 8 privind obligatii de raportare pentru monedele electronice si activele cripto.
Cum trebuie sa se pregateasca societatile?
In lumina tuturor initiativelor la nivel international prezentate mai sus, dar si a altor demersuri in aceeasi directie, companiile ar trebui sa adopte o abordare proactiva si sa ia in calcul actiuni precum:
- Analiza informatiilor disponibile public si identificarea ariilor de risc fiscal (ex. presa, social media, pagina web, etc).
- Implementarea raportarii fiscale integrate in cadrul mai larg de raportare ESG.
- Implementarea tehnologiei de gestionare a conformitatii fiscale.
- Proiectarea structurilor organizationale si a rolurilor si autoritatii functiei fiscale in randul personalului functiei fiscale.
- Sisteme de monitorizare si evaluare a riscurilor fiscale.
- Sisteme de prognoza fiscala.
- Revizuirea si perfectionarea guvernarii fiscale si a cadrului de control.
- Sisteme de masurare a efortului ESG (de exemplu, proiecte, dezvoltari, investitii etc.)
- Formularea unei strategii fiscale corporative.
- Strategie de comunicare/transparenta fiscala.
O abordare proactiva si un comportament sustenabil in linie cu obiectivele ESG vor oferi companiilor un avantaj competitiv atat in fata consumatorilor, investitorilor, cat si a tuturor partenerilor de afaceri.
