loader
Modificarea legii 321/2009 – revin serviciile in retailul alimentar?

Modificarea legii 321/2009 – revin serviciile in retailul alimentar?

Autori: Catalin Suliman (partener) si Dragos Iordache (associate)

 

Vineri, 27 martie, a fost promulgata de catre Presedintele Romaniei Legea nr. 28/2020 care modifica o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Prin urmare, pentru cateva minute, incercam sa mutam atentia de la pandemia Coronavirus la abordarea principalelor modificari aduse legii 321 si impactul lor asupra unuia dintre cele mai importante si mai active sectoare economice la acest moment – retailul alimentar.

O lege noua, mai multa claritate? – Nu neaparat.

In iulie 2016, cand legea 321 a fost ultima oara modificata, s-au creat nemultumiri si impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdictia facturarii/ refacturarii taxelor si serviciilor si ce nu. Punctul central al modificarii din 2016, precum si al celei de astazi, ramane reglementarea taxelor si serviciilor care reprezinta o componenta foarte importanta a veniturilor retailer-ilor, atat in Romania, cat si in majoritatea statelor UE.

Desi aduce cateva clarificari utile, legea nr. 28/2020 rateaza ocazia de a raspunde clar multor intrebari ramase fara un raspuns clar in ultimii 4 ani. Printre intrebarile deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis si/ sau conditiile in care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de capete de raft, pentru accesarea de raportari financiare sau, mai nou, in mediul online, pentru asigurarea prezentei permanente la raftul virtual.

Taxe si servicii – permise sau nu?

Noua reglementare flexibilizeaza regimul anterior si realizeaza trecerea de la o interdictie absoluta a taxelor si serviciilor intre retaileri si furnizori, la o permisiune conditionata. Aceasta stabileste principiul interdictiei facturarii/ refacturarii doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.

Fara a detalia suplimentar, legea se limiteaza la a mentiona ca nu sunt legate de actul comercial serviciile privind extinderea retelei de distributie a retailer-ului, amenajarile spatiilor de vanzare ale retailer-ului sau operatiunile si evenimentele de promovare a activitatii si imaginii retailer-ului. Chiar si anterior adoptarii legii noi, era destul de clar in retailul alimentar ca taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea spatiilor interioare si exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau finantarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.

Corelativ principiului interdictiei enuntat anterior, legea noua stabileste si o exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii mentionate in paragraful anterior care vizeaza activitati de promovare a produselor achizitionate de la furnizor, cu conditia sa fie stabilite contractual in mod clar si in prealabil prestarii serviciilor. Cu toate acestea, printre categoriile de taxe/ servicii care nu au legatura cu actul comercial si care nu pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gandi la: taxe pentru renovarea/ repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a retailer-ului, precum si orice alte modalitati de finantare a activitatilor ale caror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.

Pentru categoriile de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul comercial, legea 28/2020, similar reglementarilor UE in materie, stabileste doar ca acestea trebuie sa fie agreate contractual (n.n., in mod clar si lipsit de ambiguitate), in principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate, dar neagreate anterior. Astfel, in spiritul reglementarilor UE, legea stabileste doua categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici macar daca agreeaza in scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu conditia ca acestea sa fie agreate contractual, in mod clar si fara ambiguitate. In legatura cu acest ultim punct, consideram util si necesar ca documentul contractual sa fie agreat si semnat anterior inceperii prestarii efective a serviciilor.

Alte modificari importante – termene de plata, sanctiuni si obligatii specifice

Legea nr. 28/2020 aduce si alte cateva modificari importante. In primul rand, aceasta modifica termenele de plata a bunurilor - pentru produsele alimentare proaspete, acesta creste la 14 zile lucratoare de la receptie, iar pentru celelalte categorii de bunuri alimentare, legea renunta la termenul anterior de 30 de zile calendaristice, lasand stabilirea acestuia la latitudinea partilor, potrivit legii. In al doilea rand, noua reglementare modifica regimul sanctiunilor – pentru prima categorie de contraventii (inclusiv taxe si servicii si vanzare in pierdere), se elimina masura suspendarii autorizatiei de functionare in caz de abatere repetata, iar pentru celelalte doua categorii, legea inaspreste sanctiunile, care pot ajunge in prezent la 250.000 Lei.

Sesizam, totodata, si o posibila necorelare legislativa a legiuitorului care, desi la articolul 12 stabileste posibilitatea (iar nu obligatia!) retailer-ului de a achizitiona anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sanctiunile, stabileste o amenda cuprinsa intre 200.000 si 250.000 Lei pentru nerespectarea articolului 12. Nu in ultimul rand, ca urmare a procedurii de infringement demarate impotriva Romaniei de catre Comisia Europeana, se elimina obligatiile in sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializarii/ promovarii produselor romanesti.

Intrare in vigoare si modificarea contractelor in vigoare

Legea intra in vigoare in 45 de zile de la momentul publicarii in Monitorul Oficial. Contractele in desfasurare trebuie modificate pentru a fi aduse in acord cu noile prevederi in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii (iar nu de la data publicarii!). De asemenea, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii, se asteapta adoptarea de norme metodologice de aplicare a legii 321. Cu toate acestea, notam ca si forma veche a legii a prevazut aceasta obligatie, insa fara vreun rezultat.

Asteptari

Credem ca dupa incetarea starii de urgenta vom vedea o revenire catre serviciile de promovare si marketing, existand interes din partea producatorilor sa isi promoveze produsele. De asemenea, asteptam si o promovare sustinuta a produselor romanesti existand campanii de sustinere a producatorilor locali in contextul actual, post pandemie.

Autori