Ghidul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca privind intoarcerea la munca a angajatilor dupa ridicarea restrictiilor referitoare la infectia cu Covid-19

Context

Ghidul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca privind intoarcerea la munca a angajatilor dupa ridicarea restrictiilor referitoare la infectia cu virusul Covid-19 din prisma adaptarii locului muncii si a protectiei angajatilor („Ghidul”), propune o serie de recomandari dedicate deopotriva angajatorilor si angajatilor, in scopul protejarii securitatii si sanatatii acestora odata cu reluare activitatii, dupa ridicarea restrictiilor privind epidemia Covid -19.

Aceste prevederi nu au o aplicare general valabila, dar includ precizarea unor masuri cu titlu exemplificativ pentru a facilita individualizarea masurilor raportat la nevoile concrete ale fiecaruia.

Ghidul nu ofera sfaturi din domeniul sanatatii, acest sector fiind reglementat in mod separat.

Planul de activitate

Ghidul ofera sfaturi ce vor fi individualizate de la caz la caz, parcurgand gradual pasii relevanti pentru reluarea activitatii la locul de munca in conditii optime din perspectiva SSM.

Astfel, Ghidul vorbeste despre:

- evaluarea riscurilor si luarea unor masuri proportionale,

- implicarea angajatilor,

- grija acordata angajatilor care s-au imbolnavit,

- efectuarea de planuri si acumularea de cunostinte pentru viitor,

- pastrarea unui nivel constant de informare corecta, informatii particulare despre anumite sectoare si profesii.

In continuare, vom detalia toate aceste subiecte.

Evaluarea riscului si implementarea unor masuri adecvate

Ca urmare a schimbarii conditiilor de munca din cauza epidemiei CoVid-19, identificarea si evaluarea riscurilor profesionale la momentul reluarii activitatii este esentiala pentru preintampinarea situatiilor ce pot afecta sanatatea fizica si psihica a angajatilor.

A priori instituirii oricarei masuri de protectie, primul pas ce trebuie urmat pentru o buna securitate si siguranta la locul de munca, este cel al punerii in balanta a unor posibile riscuri.

Astfel, angajatorii trebuie sa analizeze riscurile la care sunt expusi angajatii ca urmare a intoarcerii la locul munca organizat de angajator, inclusiv impactul psihologic.

Nu trebuie neglijata importanta pe care o reprezinta contributia angajatilor si a reprezentatilor acestora in evaluarea riscului si apelarea la serviciile unui consilier SSM, daca este posibil.

Pentru mai multe informatii si sfaturi referitoare la raspandirea virusului Covid-19 in anumite zone, se pot solicita informatii de la autoritatile publice competente. In Romania aceste informatii sunt disponibile pe paginile de internet si socializare media ale Ministerului Sanatatii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectia Muncii.

La finalul etapei de identificare si evaluare a riscului, ne putem gandi la urmatorul pas de adoptare in concret a masurilor.

Ghidul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca privind intoarcerea la munca a angajatilor dupa ridicarea restrictiilor referitoare la infectia cu Covid-19 din prisma adaptarii locului muncii si a protectiei angajatilor

Astfel, in structurarea unui plan de actiune angajatorii trebuie sa ia in considerare urmatoarele principii:

A. Minimalizarea expunerii la locul de munca la infectarea cu virusul SARS-CoV-2

Adaptarea conditiilor de munca pentru a limita expunerea fata de noul coronavirus necesita implementarea unor structuri si ierarhii de control pentru respectarea masurilor.

In prima faza, se va incerca instituirea unor masuri colective, si doar complementar, vor fi adoptate masuri individuale precum dotarea cu echipamente personale de protectie.

In functie de natura activitatii, exemplificativ se pot implementa urmatoarele masuri privind diminuarea riscului:

• Desfasurarea la locul de munca organizat de angajator exclusiv a activitatii esentiale, cu posibilitatea amanarii lucrarilor ce nu sunt stringente, incurajarea prestarii de activitati la distanta prin mijloace online sau telefonice, pastrarea in unitate doar a angajatilor esentiali si limitarea accesului tertilor;
• Reducerea, pe cat posibil, a contactului fizic intre clienti prin izolarea angajatilor ce pot munci individual, al celor care nu necesita un anumit echipament sau instrumente imobile, in acest sens putand fi amenajate spatii separate de lucru, prin valorificarea de incaperi precum: sali de sedinte, cantine, birouri de rezerva.
• Se poate dispune ca lucratorii vulnerabili (bolnavi cronici, persoane in varsta, femei insarcinate) sa aiba posibilitatea derularii activitatii in regim de munca la domiciliu / telemunca pe termen lung. De asemenea, se poate presta munca de la distanta si de catre angajatii care au persoane apropiate infectate sau care locuiesc in aceeasi gospodarie cu persoane vulnerabile;
• Eliminarea sau, dupa caz, reducerea contactului fizic intre clienti prin acordarea posibilitatii de a plasa comenzi online sau telefonic, asigurarea unei livrari fara contact direct sau gestionarea cailor de acces in scopul evitarii aglomerarilor si pastrarea distantarii sociale la intrarea si iesirea din incinte;
• Efectuarea de livrari in afara spatiului de munca, sfatuirea curierilor sa pastreze o buna igiena a mijlocului de transport si furnizarea catre acestia de gel si servetele dezinfectante. Acestia trebuie sa foloseasca diferite zone precum toaletele, vestiarele, cantinele, etc. in mod succesiv si in conditii de igiena;
• Instalarea de bariere intre angajati, daca nu poate fi pastrata o distanta minima de doi metri intre acestia. Barierele pot fi amplasate ca atare, sau pot fi improvizate folosind folii de plastic, dulapuri mobile sau unitati de depozitare, fara a se apela la bunuri instabile ce pot sa cada sau sa se deplaseze accidental. In situatiile in care nu se monteaza bariere, se va pastra o distanta avand echivalentul a doua birouri;
• Pentru situatiile in care contactul direct nu poate fi evitat, interactiunea nu poate dura mai mult de 15 minute. Se vor avea in vedere reducerea contactului intre angajati la momentul schimbului de ture, programarea timpului pentru pauze astfel incat sa se evite sincronizarea angajatilor in cantine, vestiare, bucatarii si asigurarea patrunderii unei singure persoane in aceste spatii. Se pot plasa semne pe usa principala de acces la grupurile sanitare pentru a informa gradul de ocupare. Activitatea de curatenie si igienizare poate fi indeplinita in ture;
• Aprovizionarea cu sapun si dezinfectant pentru maini (in cantitati corespunzatoare) si incurajarea angajatilor sa le foloseasca;
• Este indicata curatarea frecventa a spatiilor de lucru, in special a usilor, clantelor, instrumentelor si a altor suprafete atinse in mod regulat si, de asemenea, este recomandata o buna aerisire a incaperilor;
• A se evita munca in exces de catre personalul insarcinat cu pastrarea curateniei, in caz de nevoie angajarea unor muncitori suplimentari si staruinta asupra angajatilor de a lasa locul de munca in ordine. Astfel, este de dorit furnizarea catre angajati de cosuri de gunoi care sa permita golirea fara atingere;
• Daca ati aplicat toate masurile generale de protectie, dar acestea nu sunt indestulatoare, in acest caz va trebui sa recurgeti la dotarea angajatilor cu echipamente de protectie individuale, asigurandu-va ca acestia au fost instruiti in prealabil despre modul de utilizare al echipamentului;
• Plasati panouri care sustin ramanerea acasa in caz de raceala, stranut sau tuse si o igiena corespunzatoare a mainilor fie la intrarea in unitatea de munca fie in alte spatii accesibile;
• Preferarea si facilitarea transportului individual al angajatilor fata de transportul in comun, prin crearea unor spatii de parcare pentru masini sau parcare pentru biciclete sau stimularea acestora sa mearga pe jos pana la birou;
• Recurgerea la politici interne flexibile in ceea ce priveste ora de plecare si munca de la distanta, pentru a limita prezenta la locul de munca.

  Mai multe informatii referitoare la masurile ce trebuie luate cu privire la locul de munca si cum trebuie procedat in cazul in care o persoana infectata a intrat in contact cu mediul de lucru, se gasesc in Ghidul CoVid-19 pentru locul de munca, disponibil (in limba engleza) la https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_guidance_for_the_workplace aici regasindu-se mai ales informatii despre persoanele care nu lucreaza in tara de resedinta, dar se intorc frecvent si masurile pe care aceste persoane trebuie sa le respecte.

B. Reluarea activitatii dupa o perioada de suspendare a activitatii

Reluarea activitatii dupa ce aceasta a fost suspendata din cauza raspandirii noului coronavirus necesita stabilirea unui plan bine intocmit care sa tina cont de urmatoarele aspecte:

• Actualizarea evaluarii riscului de infectare asa cum este prevazut in sectiunea de mai sus si consultarea ghidului Covid-19 pentru locul de munca;

• Adaptarea locului de munca si modul de organizare al activitatii inainte de reintoarcerea angajatilor la munca; se recomanda reinceperea treptata, pe etape, pentru a permite o mai buna adaptare la noile conditii;
• Angajatii trebuie sa fie prompt informati si vor beneficia de instruire speciala, in cazurile in care este necesar;
• Consultarea comitetului/comisiei de sanatate in munca sau a consilierului de securitate si sanatate in munca, daca exista aceasta posibilitate si stabilirea unui plan impreuna cu acesta;
• Se va acorda atentie sporita angajatilor care prezinta un risc mai mare de infectare si sunt vulnerabili, printre care ii amintim pe cei care sufera de afectiuni cronice, persoanele in varsta si femeile insarcinate;
• Trebuie acordat un sprijin special persoanelor care sufera de anxietate, stres, depresie sau alte dezechilibre psiho-emotionale. Acest lucru se poate realiza prin adresarea frecventa de intrebari legate de starea de spirit de catre superiori, incurajarea relatiilor colegiale, schimbari in organizarea muncii sau a sarcinilor, implementarea unui program de asistenta a angajatilor sau indrumare a acestora.

! Aceste masuri care vizeaza starea de sanatate psihica a angajatilor se impun mai ales daca acestia au avut probleme grave de sanatate ori si-au pierdut o persoana apropiata, trec prin probleme financiare sau probleme de natura personala;

• Persoanele care se reintorc la serviciu dupa o perioada de izolare, indiferent de conditiile in care au stat izolati, pot fi afectati de stres sau alte probleme la nivel psihologic, din cauza existentei riscului de infectare. Daca in astfel de cazuri este mentinuta distantarea sociala, se va trece mai usor peste aceste stari.
• Este de inteles daca angajatii isi manifesta ingrijorarea cu privire la riscul de infectare, iar in astfel de situatii trebuie sa li se transmita informatii in legatura cu masurile dispuse si sprijinul acordat in caz de nevoie.

C. Confruntarea cu absenta angajatilor

Numarul cazurilor de infectari nu este raspandit uniform, iar in anumite zone este posibil ca foarte multi angajati sa lipseasca de la locul de munca din cauza coronavirusului.

Ghidul prezinta cateva situatii carora angajatorii trebuie sa le faca fata in momentul ridicarii restrictiilor:

• Pentru a evita tensiunile ce pot sa apara in momentul reluarii activitatii, este de preferat ca angajatii care vor continua sa vina la munca, sa beneficieze de un program flexibil si sa pastreze un nivel cat mai scazut al volumului de lucru suplimentar, pe o perioada cat mai scurta de timp.
• Persoanele din ierarhie trebuie sa monitorizeze in mod constant situatia si sa se asigure ca angajatii nu ajung intr-o stare de epuizare. Pentru acest lucru este recomandat sa se respecte regulile si angajamentele privind orele de lucru, perioadele de odihna si de deconectare de la activitatea desfasurata.
• Daca s-au produs restructurari, s-au schimbat roluri si responsabilitati, trebuie luata in considerare necesitatea unor instruiri si a acordarii de sprijin, astfel incat toti angajatii sa fie pregatiti sa isi indeplineasca atributiile.
• Anumiti angajati vor necesita un program incrucisat de lucru, astfel incat sa nu se intercaleze, iar activitatea sa nu fie periclitata din lipsa unora dintre acestia.
• Personalul interimar trebuie sa fie foarte clar informat si bine instruit.

D. Gestionarea muncii la domiciliu

In majoritatea statelor membre, in aceasta perioada, tot mai multi angajati au fost incurajati sa lucreze de acasa. Pentru o parte dintre acestia este prima data cand isi desfasoara activitatea in regim de telemunca/munca la domiciliu, iar in acest context, se pot confrunta cu o intreaga serie de probleme.

Ghidul face trimitere catre o detaliere a masurilor de siguranta si sanatate ce pot fi luate in cazul muncii de la domiciliu si ne ofera cateva sfaturi pentru minimalizarea riscurilor atunci cand angajatii nu au reusit sa isi amenajeze acasa un loc de munca adecvat:

• Evaluarea riscului la care sunt supusi angajatii ce isi desfasoara activitatea in regim de telemunca;
• Permiterea transportului de echipamente la domiciliul lucratorului precum un laptop, un calculator, un monitor, tastatura, imprimanta, scaun sau lampa. Este indicat sa se pastreze evidenta lucrurilor aduse la domiciliu; § Furnizarea catre angajat a unui ghid privind instalarea echipamentului acasa, gasindu-se solutii pentru imbunatatirea posturii si cat mai multa miscare;
• Stimularea angajatilor sa ia pauze regulate in care sa se ridice in picioare, sa se plimbe sau sa se intinda;
• Acordarea indrumarilor necesare pentru folosirea echipamentului de munca. Tele si videoconferintele le-ar putea crea probleme lucratorilor care nu sunt obisnuiti cu asemenea metode de comunicare la distanta;
• Trebuie asigurata o buna-comunicare intre toate nivelurile din organigrama, atat pentru probleme legate de activitatea desfasurata, cat si pentru interactiunea sociala intre colegi. Astfel, pentru coordonarea activitatii este recomandata programarea sedintelor, iar pentru partea personala, intalnirea la o „cafea virtuala”.
• Nu trebuie subestimat impactul pe care munca in conditii de izolare si stres il poate avea asupra angajatilor. Este important sa se pastreze un contact informal intre colegi prin organizarea de intalniri online, sau ca prin rotatie, angajatii sa poata merge la serviciu, daca este posibil;
• Nu trebuie neglijat faptul ca foarte multi angajati au grija de copiii care nu merg la scoala in aceasta perioada, sau sunt nevoiti sa se ocupe de persoane in varsta sau care sufera de anumite afectiuni. In acest caz, angajatorii trebuie sa fie intelegatori si flexibili in ceea ce priveste orele de munca si nivelul productivitatii, asigurandu-i pe lucratori de intelegerea lor;
• Se recomanda delimitarea timpului de lucru de timpul liber si stabilirea unei linii de comunicare clare pentru perioadele in care trebuie si au posibilitatea sa munceasca.

Implicarea angajatilor

Participarea angajatilor la organizarea activitatii in conditiile actuale ale epidemiei cu virusul Covid-19, reprezinta atat un obiectiv de succes cat si o obligatie legala.

Este foarte important ca lucratorii si reprezentantii acestora sa fie consultati in legatura cu schimbarile planuite si modul in care, temporar, se va desfasura munca. Astfel, este de dorit un acord intre angajat si angajator in asumarea riscurilor si stabilirea responsabilitatilor. Reprezentantii si comitetele sanatatii si securitatii in munca se afla intr-o pozitie ce le permite implementarea corespunzatoare a unor masuri de preventie.

Grija pentru persoanele care au fost infectate

Datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca desi majoritatea persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 se vindeca fara a fi necesar un tratament special, exista si un procent de unu la sase persoane care sufera forme mai grave.

Totusi, chiar daca anumite persoane au fost declarate apte pentru reluarea activitatii, trebuie monitorizati anumiti indicatori care ne arata daca angajatul a suferit o pierdere din capacitatea de munca sau daca este nevoie de adaptarea acestuia la nivel psihologic odata cu revenirea in unitate.

In acest sens, doctorul pacientului sau doctorul din medicina muncii ar trebui sa evalueze urmatoarele aspecte:

• slabiciunea muschilor. Acest simptom este intalnit de la 30 pana la 50% dintre cazurile care au ajuns la terapie intensiva, si reduce capacitatea de functionare a muschilor, manifestata inclusiv prin dificultati la respiratie;
• probleme cu memoria si concentrarea. Acest simptom nu se manifesta in mod evident, putand fi observat in timp daca angajatul sufera pierderi de memorie, nu se poate concentra la probleme simple sau nu mai satisface anumite performante. Nu este de neglijat daca anterior pacientul a fost internat la terapie intensiva, intrucat este posibil ca acesta sa aiba nevoie de indrumare;
• reluarea activitatii dupa o perioada suficienta de timp. Datele arata ca aproximativ jumatate dintre pacienti au nevoie de cel putin un an inainte de reintegrarea in munca, si o treime este posibil sa nu se reintoarca niciodata.

Planuiti si invatati pentru viitor

Confruntarea cu virusul CoVid-19 poate conduce la elaborarea unor noi politici si proceduri de telemunca/munca la domiciliu sau poate ajuta la imbunatatirea celor existente.

Este indicat ca in urma acestei experiente sa se elaboreze planuri de urgenta pentru criza sau sa se recurga la actualizarea planurilor prezente, chiar si de catre intreprinderile mici.

Este posibil ca telemunca/munca la domiciliu sa devina o practica moderna pe termen lung, chiar si pentru companiile care au folosit-o pentru prima data in aceasta perioada.

Ramai informat corect

Avalansa de stiri legate de infecatarea cu noul coronavirus poate conduce, in anumite situatii, mai mult la dezinformare, facand aproape imposibila decelarea intre veridic si echivoc. Este recomandat ca intotdeauna sa se verifice sursa stirilor si calificarea celor care emit astfel de informatii. In acest sens, Ghidul ofera cateva surse oficiale internationale ce pot fi utilizate pentru documentarea corespunzatoare in legatura cu virusul SARS-CoV-2 si epidemia CoVid-19: § Organizatia Mondiala a Sanatatii; § Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor; § Comisia Europeana; § Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca.

Informatiile vor fi actualizate odata ce statele incep sa relaxeze masurile de restrictie.

Domenii si ocupatii

Printre persoanele ale caror activitate implica un contact fizic direct si care sunt astfel supuse unui risc foarte mare de infectare se numara, pe langa angajatii din domeniul medical, si persoanele care se ocupa cu furnizarea de alimente, colectarea de deseuri, politia si persoanele care se ocupa de transportul public.

Avand in vedere ca activitatea in anumite tari nu a fost restrictionata concomitent pentru toate sectoarele, se recomanda reinceperea activitatii in acelasi mod, prin reveniri succesive, dar in ordine inversa, cele inchise primele se vor redeschide ultimele.

Legislatia locala

In Romania, cadrul legal prin care se reglementeaza drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca este Legea nr. 319/2006. Regulile si principiile prevazute de aceasta sunt congruente cu recomandarile prevazute la nivel european prin Ghid. Potrivit Legii 319/2006, angajatorul are obligatia sa adopte toate masurile necesare pentru:

• Asigurarea sanatatii si securitatii angajatilor;
• Prevenirea riscurilor profesionale;
• Informarea si instruirea corespunzatoare a angajatilor;
• Acordarea echipamentului de protectie corespunzator (masti, manusi etc.)

Raportat la riscul raspandirii si infectarii cu noul coronavirus, angajatorii trebuie, in principal:

• sa determine daca activitatea derulata este susceptibila sa prezinte risc de expunere la SARS-CoV-2;
• sa determine natura si nivelul expunerii;
• sa stabileasca in concret masurile ce trebuie luate pentru limitarea expunerii;
• sa stabileasca un plan de masuri de urgenta impreuna cu medicul de medicina muncii si eventual consilierul SSM.