Anul 2019 se termina intr-o nota optimista pentru mediul de afaceri cel putin din punct de vedere al comunicarii si transparentei noului guvern (vezi declaratia noului ministru de finante privind rambursarile de TVA), dar in acelasi timp se inmultesc si stirile care vad mai mult ca sigura in perioada urmatoare o scadere a economiei sau o incetinire a ei.
In perioadele de incetinire economica, atunci cand banii la buget nu sunt suficienti, incepe colectarea intensa de taxe din ajustarile efectuate in cadrul controalelor fiscale (si acestea intensificate). Acest lucru a fost vizibil in practica mai ales din a doua jumatate a anului 2019 cand s-au inmultit controalele fiscale (includem aici si preturile de transfer).
Cand am un risc fiscal ridicat?
In prezent, exista o serie de criterii de evaluare a riscului fiscal, luate in calcul de inspectori la analiza prealabila controlului fiscal, insa nu exista o metodologie transparenta sau o metoda de calcul a acestuia. Stim din informatiile disponibile pe site-ul ANAF si din practica noastra ca printre cele mai importante criterii de evaluare a riscului fiscal sunt si:
- Existenta unor fapte inscrise in cazierul fiscal,
- Deschiderea insolventei (probabil ca stiti deja ca primul lucru care i se intampla unei firme cand intra in procedura insolventei este un control fiscal care evalueaza si taxele de plata la bugetul de stat),
- Intarzieri in depunerea declaratiilor fiscale si in plata impozitelor,
- Valoarea taxelor (tva, impozit pe profit, accize) platite si / sau solicitate la rambursare.
In plus fata de aceste criterii, pentru evaluarea riscurilor asociate cu preturile de transfer, sunt luate in considerare si:
- Daca societate analizata a avut in perioada verificata tranzactii intra-grup,
- Daca societatea analizata a inregistrat pierdere din exploatare sau indicatori de profitabilitate sub media pietei (estimata de ANAF ca urmare a pregatirii unui studiu de comparabilitate pentru industria respectiva),
- Daca societatea analizata nu are o putere de negociere a preturilor intra-grup,
- Daca societatea inregistreaza valori ale ratelor de dobanda (intra-grup) sub media pietei pentru imprumuturile acordate si peste media pietei pentru imprumuturile primite, s.a.
Desi nu exista inca prevederi care reglementeaza aceasta evaluare a riscului fiscal (in prezent exista un ordin de evaluare a riscului, insa doar pentru inregistrarea in scopuri de TVA), intelegem ca in cadrul ANAF se lucreaza la un proiect de ordin si in perioada urmatoare toti contribuabilii ar trebui sa stie exact cum se calculeaza sau cum se evalueaza gradul de risc fiscal in functie de care vor fi controlati de fisc sau vor primi bonificatii, dupa caz.
Ce trebuie retinut in cazul firmelor care au un risc fiscal ridicat este ca, in cadrul inspectiilor fiscale, inspectorii se concentreaza in special pe:
- Deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile primite atat de la terti cat mai ales intra-grup. In cazul in care cheltuielile cu serviciile primite de la societati afiliate sunt considerate nedeductibile, documentarea acestora din dosarul de preturi de transfer devine redundanta,
- De cele mai multe ori, in mod eronat, se considera in cadrul controalelor fiscale ca atunci cand o serie de cheltuieli au fost considerate nedeductibile - in mod automat TVA aferenta acestora nu va putea fi dedusa,
- Tranzactiile complexe: transfer de active, de creante sau de business, din cauza prevederilor fiscale interpretabile,
- Tranzactiile cu afiliatii, in special in cazul firmelor cu pierdere din exploatare sau cu indicatori de profitabilitate sub media pietei, pentru ca in aceste situatii se pot face ajustari ale veniturilor sau cheltuielilor aferente tranzactiei intra-grup,
- Platile cu titlu de redeventa, mai ales cand nu se poate justifica un beneficiu la nivelul firmei care plateste redeventa.
Ce obligatii fiscale noi am in 2020 ?
DAC 6
In primul rand vorbim de noi reguli de raportare a tranzactiilor cu potential de optimizare fiscala, conform asa numitei directive – DAC 6 sau Mandatory Disclosure Regime – care urmeaza a fi implementata si in Romania (spre sfarsitul anului). Aceasta se va aplica obligatoriu incepand cu luna iulie 2020 insa va avea in vedere tranzactiile transfrontaliere realizate in scopul reducerii obligatiilor fiscale efectuate / implementate incepand cu iunie 2018.
Ramane de stabilit (dar vom vedea atunci cand va fi gata proiectul de implementare in legislatia nationala):
- Ce va trebui raportat ? (directiva mentioneaza ca tranzactiile care vor face obiectul raportarii sunt cele transfrontaliere, insa Polonia, de exemplu, a ales sa aplice aceste prevederi si in cazul tranzactiilor interne cu potential de optimizare fiscala).
- Cine va avea obligatie de raportare? (directiva mentioneaza ca oricare dintre contribuabilul care a efectuat tranzactia sau intermediarii care au avut cunostinta despre tranzactie – avocati, consultanti, etc.)
- Penalitatile sunt / vor fi stabilite de fiecare stat membru (Polonia, de exemplu, a stabilit un minim de penalitate de 500.000 EUR)
Salariul minim si munca part time – 1 ianuarie 2020
Fiindca tot este perioada realizarii sau actualizarii bugetelor pentru anul urmator, trebuie sa aveti in vedere si un cost salarial mai mare incepand cu 1 ianuarie 2020 (daca aveti salariati incadrati la salariul minim). Acesta va creste de la 2.080 lei brut la 2.230 de lei brut lunar. Astfel ca, daca aveti deja contracte comerciale negociate fie in grup, fie cu societati din afara grupului si nu ati prevazut acest cost, trebuie sa fie sa renegociati (daca mai este posibil) contractele, fie sa aveti in vedere o diminuare de profituri.
Una dintre vestie bune este ca a fost eliminata supraimpozitarea contractelor de munca part-time si acestea nu vor fi impozitate la nivelul salariului minim.
Obligatii de raportare privind beneficiarul real
In iulie 2019 a fost publicata Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.
Conform acestei legi, in termen de un an de la intrarea in vigoare (adica cel mai tarziu la 21 iulie 2020), societatile existente sunt obligate sa depuna la Registrul Comertului, prin reprezentantul legal, o declaratie privind beneficiarul real al respectivei societati, in vederea inregistrarii in Registrul Beneficiarilor Reali al Societatilor, De la aceasta obligatie sunt exceptate regiile autonome, companiile si societatile nationale si cele detinute integral sau majoritar de stat.
Societatile nou infiintate depun deja aceasta declaratie la momentul inmatricularii societatii la ONRC.
Declaratia se va depune anual sau ori de cate ori intervine orice modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real in termen de 15 zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale, in cazul declaratiei anuale sau de la data la care a intervenit modificarea privind datele de identificare ale beneficiarului real.
Reguli noi privind TVA – remedii rapide
Aceste solutii rapide vor fi in vigoare pana la definitivarea sistemului de TVA, care ar trebui sa aiba loc incepand cu data de 1 iulie 2022.
Modificarile ce ar urma sa intre in vigoare incepand cu 2020 se refera la armonizarea regimului TVA in toate statele membre privind masurile de simplificare pentru stocuri la dispozitia clientului, pentru vanzarile in lant, precum si pentru aplicarea scutirii de TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri. Vor fi introduse conditii mai stricte, bazate pe un set de reguli privind raportarea si declararea tranzactiilor respective, precum si o lista fixa de documentele justificative necesare, aplicabila tuturor statelor membre.
In afara de prevederile si aspectele fiscale mentionate mai sus, trebuie spus si faptul ca, la nivel local mai sunt o serie de proiecte fiscale solicitate de mediul de afaceri (ex. grupul fiscal pentru impozitul pe profit, scaderea TVA la 16% s.a.), care au trecut de Senat si sunt spre aprobare la Camera Deputatilor. Ramane de vazut daca vor trece sau care dintre ele vor trece si daca vor produce efecte incepand cu 1 ianuarie 2020.
La nivel global, exista o serie de recomandari ale OECD privind impozitarea afacerilor digitale, precum Google, Amazon, etc. (in stadiul de draft deocamdata) care vor fi finalizate anul urmator, iar ulterior se asteapta ca statele membre ale OECD si nu doar acestea sa introduca in legislatiile nationale o serie de masuri similare de impozitare in cazul acestor societati.
Concluzii:
La nivel global, tendinta reglementarilor in domeniul fiscal este de cativa ani deja indreptata spre transparenta, transparenta, transparenta. Optimizarea fiscala se va diminua, spatiul de manevra va fi din ce in ce mai restrans, iar obligatiile de raportare si conformarea fiscala vor creste.
La nivel local, daca avem in vedere deficitul bugetar si incetinirea cresterii economiei, putem spune ca exista o tendinta de a verifica / penaliza contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Asa cum spuneam anterior, din iunie s-a observat o crestere semnificativa a controalelor fiscale in cazul societatilor cu risc fiscal ridicat (tranzactii intra-grup, servicii primite de la societati afiliate, tva de recuperat de la bugetul de stat, intarziere in depunerea declaratiilor fiscale, s.a.).
Astfel ca, daca va incadrati in categoriile de risc fiscal, trebuie sa va asteptati la un control fiscal si sa va bugetati eventuale ajustari fiscale (pe care le puteti estima).
In plus, la intocmirea bugetului, trebuie sa aveti in vedere si modificarile fiscale deja cunoscute cu impact in cresterea cheltuielilor (cresterea salariului minim, obligatii noi de raportare pe DAC 6 sau privind beneficiarul real, TVA – remedii rapide – un cost mai mare asociat cu raportarea sau documentarea unor tranzactii).
