Operatiunile cu criptoactive sunt tot mai des utilizate in statele membre ale Uniunii Europene (UE), motiv pentru care autoritatile lucreaza la elaborarea unor reglementari care sa stabileasca tratamentul fiscal si contabil al tranzactiilor care implica astfel de active. Recent, Parlamentul European si Consiliul UE au ajuns la un acord provizoriu pe un proiect de lege care prevede ca transferurile de criptoactive pot fi urmarite, iar tranzactiile considerate suspecte, blocate. In plus, la nivelul UE exista o propunere de regulament privind pietele de active de acest gen. Dar, pana la definitivarea cadrului legal, utilizatorii de criptoactive se pot ghida dupa un set de recomandari si principii care, in anumite situatii, au putere de lege.
In prezent, operatiunile de acest gen nu sunt monitorizate din punct de vedere fiscal si contabil, dar jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) si indrumarile aplicabile la nivelul Uniunii Europene („Working Papers” ale Comitetului de TVA din cadrul Comisiei Europene) contin o serie de clarificari cu privire la tratamentul de TVA al anumitor tipuri de operatiuni ce vizeaza criptoactivele.
Hotararile CJUE sunt direct aplicabile statelor membre ale UE, inclusiv in domeniul TVA, si au drept scop completarea cadrului legal stabilit de Directiva Europeana de TVA. De asemenea, desi acestea nu au putere de lege, recomandarile Comitetului de TVA au rolul de a promova aplicarea uniforma a prevederilor Directivei TVA.
Regimul de TVA aplicabil, clarificat partial
Una dintre hotararile curtii cu impact in aceasta zona este cea emisa in cauza C-264/14 – Skatteverket impotriva David Hedqvist -, prin care a fost concluzionat faptul ca moneda virtuala Bitcoin este un mijloc de plata direct intre operatorii care o accepta. Mai mult, institutia a stabilit faptul ca tranzactiile cu criptomonede reprezinta operatiuni financiare, iar intermedierea in vanzarea/cumpararea de Bitcoin reprezinta o prestare de servicii scutita de TVA.
Cu toate acestea, desi hotararea clarifica faptul ca schimbul/vanzarea de Bitcoin reprezinta operatiuni scutite de TVA, raman multe semne de intrebare cu privire la numeroasele activitati ce se desprind din operatiunile cu criptoactive, tinand cont de faptul ca termenii folositi pentru a desemna scutirile de TVA, conform Directivei de TVA, sunt de stricta interpretare si nu se refera in mod explicit la astfel de operatiuni.
Un alt document care aduce clarificari in acest domeniu este emis de Comitetul de TVA si stabileste ca diferite tipuri de operatiuni (de exemplu, minare, forjare, depozitare, transfer de criptoactive) nu intra in sfera de aplicare a TVA, sunt taxabile sau sunt scutite de TVA, fara drept de deducere, de la caz la caz.
In consecinta, natura fiecarei operatiuni, precum si tratamentul de TVA aplicabil, trebuie analizate in functie de imprejurari, luand in considerare toate aspectele pe care le implica.
Asteptari cu privire la armonizarea tratamentului de TVA la nivelul UE
Dincolo de tranzactiile cu monede virtuale, precum Bitcoin, pentru care se contureaza o inclinatie spre scutirea de TVA a serviciilor legate de acestea, pentru alte tipuri de active (token-uri nefungibile - NFT), tratamentul de TVA ramane incert, un subiect inca neclarificat de legislatia comunitara in domeniu. In absenta unor prevederi generale la nivelul UE, mai multe state membre au legiferat in mod diferit tratamentul de TVA aferent anumitor operatiuni ce vizeaza criptoactivele (de exemplu, Germania, Danemarca, Bulgaria).
Asadar, tratamentul de TVA aplicabil in astfel de cazuri ramane o necunoscuta, atat pentru contribuabili, care aplica arbitrar principiile de TVA, cat si pentru echipele de inspectie fiscala, avand in vedere interpretarea diferita a aspectelor de acest gen in statele UE. Ramane de vazut care va fi modalitatea prin care tratamentul de TVA al acestor operatiuni va fi armonizat la nivelul UE si care va fi pozitia Romaniei in acest sens.
Reflectarea tranzactiilor in contabilitate, inca neclara
Din perspectiva contabila, nu exista un cadru legislativ specific in ceea ce priveste reflectarea acestor tranzactii in contabilitatea persoanelor juridice, astfel ca tratamentul contabil trebuie analizat de la caz la caz, dupa felul tranzactiei: criptoactive rezultate in urma activitatii de „minare”, emiterea de criptoactive in cadrul unor oferte initiale, publice sau private, schimbul criptoactivelor cu alte tipuri de active etc.
In Romania, exista un set de propuneri privind inregistrarea in contabilitate a unei categorii particulare de criptoactive (criptomonedele), elaborate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), in conformitate cu reglementarile contabile in vigoare. De asemenea, exista si un punct de vedere din partea Comitetului pentru interpretarea standardelor internationale de raportare financiara – corpul de experti care emite interpretari ale Standardelor Internationale de Raportare Financiara – privind reflectarea in contabilitate a criptoactivelor de natura criptomonedelor si a activitatilor de minare si forjare.
Astfel, pare ca se contureaza natura acestui tip de active, care, in principiu, functioneaza similar unor stocuri (active circulante). Totusi, incadrarea criptoactivelor trebuie sa aiba in vedere si modul in care cel care le detine intentioneaza sa le utilizeze, motiv pentru care analiza trebuie efectuata de la caz la caz. De exemplu, exista situatii in care criptoactivele sunt detinute pe termen lung – eventual indisponibilizate in vederea obtinerii calitatii de nod validator, iar conditiile de recunoastere drept stocuri ar putea sa nu fie indeplinite.
Un alt element important il constituie valoarea la care aceste criptoactive sunt reflectate in bilant, dat fiind ca acestea sunt extrem de volatile, iar valoarea lor poate sa difere semnificativ de la un exercitiu financiar la altul. Desigur, modalitatea de reflectare in contabilitate este importanta si pentru stabilirea corecta a pozitiei fiscale a entitatii care emite si/sau primeste astfel de criptoactive.
In concluzie, entitatile care utilizeaza astfel de active in diverse operatiuni trebuie sa urmareasca cu interes cadrul legislativ, care ar trebui sa aduca mai multa claritate in sensul definirii conceptelor, termenilor si operatiunilor implicate, concepte pe care se poate apoi stabili un tratament contabil si fiscal corect.
