Interesul pentru monedele virtuale a capatat o amploare tot mai mare in ultimii ani. Conform unor estimari recente, realizate de o platforma de tranzactionare, numarul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, in perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021. Si in Romania comunitatea utilizatorilor de criptomonede este in plina expansiune, astfel ca apar tot mai des intrebari cu privire la obligatiile de declarare si de impozitare a veniturilor obtinute din tranzactii cu monede virtuale. Printre cele mai frecvente sunt cele legate de modul de declarare, suma supusa taxarii si momentul in care venitul devine impozabil.
In Romania, tranzactiile cu monede virtuale au fost pentru prima data reglementate in 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus in Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obtinute astfel. Conform acestor reglementari, veniturile din transferul de moneda virtuala se incadreaza in categoria veniturilor din alte surse si sunt supuse regimului fiscal specific pentru aceasta categorie, cu anumite particularitati. Una dintre particularitati este aceea ca determinarea impozitului pe venit si a contributiilor sociale aplicabile este in sarcina celor care realizeaza veniturile, nu in sarcina platitorilor de venit (cum este in cazul altor venituri din aceeasi categorie). Chiar si pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzactionare, obligatia de raportare ramane in sarcina utilizatorilor.
Cum se declara veniturile?
Astfel, persoanele fizice care obtin venituri din acest tip de tranzactii sunt obligate sa le declare prin depunerea declaratiei unice si sa plateasca taxele datorate. Anul acesta, declaratia trebuie depusa pana la data de 25 mai, pentru veniturile obtinute in 2020 din tranzactiile cu criptomonede si pentru cele estimate a fi realizate in 2021. Pentru contribuabilii cu rezidenta fiscala in Romania, obligatia de a declara veniturile din criptomonede prin declaratia unica exista indiferent daca acestea sunt obtinute din Romania sau din strainatate.
Aflandu-se in categoria veniturilor din alte surse, castigurile obtinute din transferul de moneda virtuala sunt supuse impozitului pe venit si contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS), dar nu si contributiei de asigurari sociale (CAS).
In ceea ce priveste impozitul pe venit, cota de 10% se aplica asupra castigului obtinut din transferul de moneda virtuala, si nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din pretul de vanzare a monedelor virtuale se poate deduce pretul de achizitie a acestora. In plus, pot fi deduse si costurile directe aferente tranzactiilor (in acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzactionare sau comisioane de validare a tranzactiilor in retea pentru operatiunile directe intre utilizatori - asa-numitele „gas fees”).
Formatul actual al declaratiei unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obtinute din Romania, sa fie introdus direct castigul realizat (deducerile posibile fiind operate inainte de introducerea datelor in declaratie). In schimb, pentru veniturile obtinute din strainatate, deducerile trebuie reflectate in cadrul declaratiei (prin introducerea venitului brut si a cheltuielilor/sumelor deductibile).
Sunt exceptate de la obligatia de declarare, respectiv de plata a impozitului, castigurile mai mici de 200 de lei/tranzactie, insa doar in situatia in care totalul castigurilor dintr-un an fiscal nu depaseste nivelul de 600 de lei.
Referitor la CASS, pentru anul 2020 contributia este datorata numai daca totalul veniturilor realizate (fie doar din tranzactii cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale) este cel putin egal cu 12 salarii minime brute pe tara (pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei). Cota CASS de 10% se aplica la acest plafon, astfel ca, anul acesta, suma datorata in contul contributiei de sanatate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul castigurilor (odata ce acestea depasesc pragul mentionat).
Aspecte care necesita clarificari
Fata de particularitatile de mai sus, un aspect relevant, ce ridica in continuare dificultati de interpretare, este cel al momentului la care beneficiarul venitului trebuie sa determine castigul de declarat. In principiu, momentul ar trebui sa coincida cu cel la care are loc conversia din unitati de criptomoneda in unitati ale unei monede conventionale (lei, euro, dolari etc.). Totusi, acest aspect este ingreunat de complexitatea platformelor de tranzactionare care pun la dispozitia utilizatorilor atat portofele electronice in care pot stoca unitati de criptomoneda, cat si portofele electronice pentru stocarea de moneda conventionala. Astfel, tranzactiile care presupun conversia de moneda virtuala in monede conventionale sunt, de regula, reflectate initial in platforma, fondurile (exprimate in moneda conventionala) putand fi apoi transferate in conturile bancare personale.
In principiu, operarea conversiei fara transferul din platforma in conturile bancare nu ofera un beneficiu real, tangibil, beneficiarului (de regula, fondurile pot fi utilizate numai pentru achizitia de unitati de criptomonede atat timp cat sunt in gestiunea platformei). In consecinta, simpla conversie operata in cadrul platformei nu ar trebui sa implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia cand fondurile sunt transferate din platforma in conturile bancare ale persoanei care le detine.
Trebuie tinut cont, totusi, de particularitatile fiecarei platforme. Mecanismele derulate in spatele unei simple conversii din criptomoneda in moneda conventionala pot fi complexe si nu sunt intotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul in care beneficiul paraseste taramul virtual pentru cel tangibil, reglementat. Spre exemplu, daca in spatele portofelului electronic pentru monede conventionale pus la dispozitia utilizatorilor sta un cont bancar, iar fiecare conversie este reflectata in cadrul acestui cont bancar (si nu doar in cadrul aplicatiei), o astfel de actiune aduce fondurile in sfera reglementata si vizibila pentru autoritatile fiscale. Prin urmare, autoritatile pot considera ca in acest caz chiar si simpla conversie si reflectare a fondurilor in cadrul platformei in moneda conventionala constituie un moment la care veniturile devin impozabile.
Un potential contraargument pentru aceasta abordare este ca un asemenea cont nu se afla in integralitate sub controlul beneficiarului (ci al platformei), fiind impuse inclusiv limite asupra sumelor exprimate in monede conventionale care pot fi extrase. Insa chiar si un astfel de contraargument ridica alte intrebari, care, in lipsa unor prevederi specifice ale legislatiei fiscale, complica suplimentar determinarea asupra momentului impozabil. Aditional, trebuie sa avem in vedere si evolutia continua a configuratiei platformelor, dat fiind faptul ca unele dintre ele permit achizitionarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de aceste entitati. In astfel de situatii, nu mai putem vorbi despre o lipsa a tangibilitatii unui beneficiu.
Asadar, tinand cont de schimbarile frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru operatiunile cu criptomonede necesita, la randul sau, o reinterpretare continua pentru a fi adaptat la evolutiile din piata. Avand in vedere ca obligatiile fiscale legate de venituri realizate din criptomonede sunt plasate in sarcina beneficiarilor, acestia au obligatia de a se asigura ca efectueaza o determinare corecta asupra aspectelor mentionate mai sus.
Declararea veniturilor obtinute din orice sursa si plata impozitelor prevazute de legislatia in vigoare reprezinta obligatii pentru orice contribuabil, cu exceptia categoriilor prevazute expres in Codul Fiscal. In caz contrar, se aplica sanctiunile impuse de lege, respectiv penalitati si dobanzi de intarziere stabilite de autoritatile competente. Exista deja cazuri de controale fiscale derulate in trecut, care vizau tranzactiile cu criptomonede, unele dintre ele ajungand chiar in fata instantelor de judecata pentru a confirma sau infirma obligatiile fiscale stabilite de autoritati. Si, avand in vedere expansiunea acestei zone financiare, este de asteptat ca astfel de controale sa apara cu o frecventa mai ridicata in perioada urmatoare.
