Orice analiza a evolutiei conflictului de la granita de nord a Romaniei, declansat in urma cu opt luni, va scoate in evidenta cel putin patru nevoi esentiale ale economiei nationale: (1) nevoia de echipamente militare, munitie si alte accesorii de tehnica militara; (2) nevoia de infrastructura - portuara, aviatica, cai ferate, autostrazi, energie, telecomunicatii; (3) nevoia de securitate cibernetica, pentru a face fata potentialelor atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicatii, energie si, nu in ultimul rand, (4) nevoia de resurse umane calificate.
Intrebarea care se naste este cum ar putea beneficia, in acest context, economia romaneasca de nevoile inerente care se nasc intr-o astfel de perioada, cand in joc sunt angrenate entitati europene si globale?
Astazi, nevoia Romaniei de echipamente militare sofisticate, de ultima generatie, poate fi satisfacuta doar prin achizitii externe. Vrem-nu vrem, ne place sau nu, aceasta este realitatea, astazi, in Romania. Avem insa ocazia sa folosim acest aspect in favoarea noastra, oferindu-ne disponibilitatea de a contribui treptat la productia acestora, pas cu pas. Romania este o tara cu traditie in industria grea, in productia de oteluri speciale, constructia de nave, aeronave, chiar si de tehnica militara de baza. Mai mult, Romania si-a dovedit cu brio capabilitatile ingineresti si de productie efectiva in ultimii 20 de ani in multe industrii (de exemplu, industria auto si cea navala), incepand cu operatiuni simple de asamblare a diverselor componente si ajungand astazi la realizarea integrala a produselor sofisticate.
Cu un astfel de CV si cu un buget de aparare de 5,5 miliarde euro anual (din care aproape 2 mld. euro destinate echipamentelor militare), Romania poate sa-si arate disponibilitatea de a contribui la productia, mentenanta si dezvoltarea de tehnica militara sofisticata, sub umbrela unor parteneriate strategice. Aceasta este menirea conceptului de “offset”, in baza caruia Romania isi poate dezvolta in mod sustenabil, pe termen lung, capabilitatile de productie de tehnica militara. Avem exemple de succes in acest sens, printre tarile invecinate noua din Uniunea Europeana si acest succes transcede considerabil si in zona civila.
Nevoia de infrastructura - portuara, aviatica, cai ferate, autostrazi, energie, comunicatii - pentru a permite mobilizarea, livrarea, pozitionarea de echipamente militare, aprovizionarea si utilizarea acestora in timp record.
Nu este niciun secret ca Romania sufera enorm la capitolul infrastructura. Insa fondurile mobilizate de urgenta in aceste opt luni, pentru diferite obiective, cum ar fi reabilitatea cailor ferate din Portul Constanta (peste 1 miliard de euro), de exemplu, arata ca autoritatile sunt hotarate sa schimbe aceste minusuri de infrastructura, absolut esentiale in functionarea economiei, deopotriva pe timp de pace sau pe timp de razboi, relativ urgent, in perioada imediat urmatoare. Trecerea la o infrastructura moderna va genera, de altfel, beneficii in lant asupra intregii economii a Romaniei, cu efect mai pronuntat in zonele mai putin dezvoltate din estul tarii.
Nevoia de securitate cibernetica pentru a face fata atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicatii, energie si altele.
Dintre toate nevoile mentionate pana acum, Romania sta cel mai bine la capitolul securitate cibernetica ca potential contributor la cresterea si dezvoltarea acestui segment deosebit de important. Pe langa povestile de succes la nivel mondial din zona IT pornite din Romania, capabilitatile reale ale Romaniei in acest sector sunt dovedite de infiintarea in Romania a doua centre de testare a tehnologiilor inovatoare, ca parte din acceleratorul de inovare al NATO - Defence Innovation Accelerator of the North Atlantic (DIANA), si-anume Centrul de Excelenta de Inteligenta Artificiala de la Politehnica si Institutul de Cercetari Aerospatiale de langa Turbo Mecanica (INCAS), precum si a Centrului European de Securitate Cibernetica. Fondurile disponibile in cadrul unor astfel de programe, atat la nivel de NATO, cat si dinspre Agentia Europeana de Aparare (European Defence Agency – EDA), vor schimba semnificativ industria IT din Romania in urmatorii 3-5 ani.
Nevoia de resurse umane calificate. Razboiul modern se bazeaza pe militari profesionisti, Romania fiind a zecea putere in randul tarilor membre NATO ca numar de militari, cu un efectiv de 78.500 militari, in urma Greciei (111.400), Poloniei (122.500), Spaniei (118.200), Italiei (174.800), Germaniei (188.500), Frantei (207.100), insa mult peste Ungaria (21.400), Bulgaria (27.400), Cehia (26.900), Olanda (41.600).
Forta umana de elita, insa, nu este totul intr-un conflict cum este cel din Ucraina. In spatele frontului, este nevoie de forta de munca competenta, convertibila imediat pentru asigurarea necesarului unei economii de razboi – nevoi specifice de fabricatie, lanturi de aprovizionare reziliente s.a.m.d. Romania ar putea sa asigure, in mod realist, aceasta nevoie de forta de munca competenta, luand in calcul diversitatea fabricilor de succes care functioneaza aici de 10-15 ani, iar tendinta de crestere a numarului acestora din ultimele luni nu poate decat sa confirme acest lucru.
In loc de concluzie
Razboiul din Ucraina este o drama umana de proportii uriase, care a schimbat deja economia nationala in ultimele opt luni. Dar schimbarea majora va avea loc de acum inainte, cel putin pe cele patru nevoi esentiale mentionate mai sus. Iar satisfacerea acestora intr-o maniera profesionista, sustenabila si pe termen lung, va aduce beneficii enorme Romaniei, in primul rand pe timp de pace. Cele mai importante de mentionat ar fi:
Productia de tehnica militara sofisticata vine cu o cultura a excelentei si a resposabilitatii pe intregul flux de productie, de la aprovizionare, alegerea furnizorilor, siguranta in munca, mentenanta a utilajelor, pana la productia efectiva, mentenanta ulterioara. Personalul implicat in astfel de proiecte va duce cu sine aceasta cultura involuntar in lumea din jurul lui, isi va pune amprenta asupra modului in care acestia vor profesa mai departe indiferent de domeniu, civil sau miliar. Odata produsa/achizitionata, tehnica militara sofisticata permite utilizarea ei si pe timp de pace in misiuni civile (multirol) – de exemplu, dronele de supraveghere aeriene pot monitoriza si preveni taierile ilegale de paduri din Romania, pot ajuta la gasirea rapida a persoanelor disparute in zone montane, maritime si alte tipuri de servicii.
Dezvoltarea infrastructurii Romaniei pe repede-inainte va aduce o dezvoltare economica fara precedent, in special in zona portuara si in nord-estul Romaniei.
Cresterea ponderii in PIB a bugetului de aparare, la 5,5 miliarde euro anual (2,5% din PIB – cel mai mare procent din ultimii 30 de ani), ceea ce va sustine categoric businessurile pe orizontala care lucreaza si sunt conectate la industria militara. Care inseamna si locuri de munca, si intensificarea schimburilor comerciale (import-export) si, de ce nu, dezvoltarea acelor industrii, intrucat vor trebui respectate standarde inalte de calitate si eficienta.
Fonduri suplimentare, alocate de Uniunea Europeana si NATO pentru sustinerea diverselor proiecte de aparare comune si implicit a economiei romanesti, ca si a altor state din proximitate.
In mod evident, nimeni nu-si doreste conflicte de niciun fel intre tarile lumii, nici la nivel local, regional sau, mai rau, global. Din pacate insa, acestea se intampla din diverse motive, este o realitate pe care, iata, o avem la granita noastra. Insa aceasta conjunctura dificila a declansat si o serie de initiative si proiecte, care aduc beneficii economice Romaniei, dar care in mod normal nu ar avea loc sau ar lua mult mai mult timp de implementare.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2022. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
